Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 150 din 23 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 267 din 24 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romarta" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.253/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 8.253/1999, Tribunalul Bucureşti -Secţia a VII-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romarta" - S.A. din Bucureşti într-o cauzã ce are ca obiect o cerere de recuzare a unui judecãtor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã, în cazul în care, în temeiul dispoziţiilor art. 30 din Codul de procedurã civilã, cererea de recuzare a unui judecãtor poate fi soluţionatã de un alt judecãtor din cadrul aceleiaşi instanţe şi aceleiaşi secţii, se încalcã dreptul pãrţilor la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã apreciazã "ca fiind constituţional ca o cerere de recuzare formulatã împotriva unui judecãtor sã fie soluţionatã de un alt judecãtor, ales aleatoriu, din cadrul aceleiaşi secţii a Tribunalului Bucureşti".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc atingere sub nici un aspect dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. În acest sens invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 30 din Codul de procedurã civilã, cu modificãrile şi completãrile aduse prin <>Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Din examinarea motivelor invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea acesteia Curtea constatã cã, în realitate, constituie obiect al excepţiei numai alin. 1 al acestui articol, potrivit cãruia "Recuzarea judecãtorului se hotãrãşte de instanţa respectivã, în alcãtuirea cãreia nu poate sã intre cel recuzat".
În susţinerea neconstituţionalitãţii reglementãrii criticate autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacrã dreptul pãrţilor la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţia legalã criticatã determinã competenţa de soluţionare a cererii de recuzare, incident procedural ce intervine în desfãşurarea normalã a procesului civil. Textul de lege criticat instituie regula potrivit cãreia recuzarea se soluţioneazã de instanţa sesizatã cu acţiunea principalã, judecãtorul recuzat neputând participa la alcãtuirea completului care se va pronunţa asupra cererii de recuzare. Doar în situaţia în care, datoritã recuzãrii mai multor judecãtori, nu se poate forma completul de judecatã, se prevede, în alin. 2 al art. 30 din Codul de procedurã civilã, cã cererea de recuzare se soluţioneazã de instanţa ierarhic superioarã.
Aceste reguli de procedurã se justificã prin intenţia legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificatã a înfãptuirii actului de justiţie, ceea ce contribuie la respectarea dreptului pãrţilor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ţinându-se seama şi de interesele legitime ale celorlalte pãrţi, nu numai de cele ale pãrţii care a formulat cererea de recuzare.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia judecarea cererii de recuzare de cãtre înşişi colegii judecãtorului recuzat nu asigurã o corectã soluţionare a acesteia, Curtea reţine cã relaţiile de colegialitate dintre judecãtorii aceleiaşi instanţe sau chiar din cadrul aceleiaşi secţii nu justificã suspiciunea privind imparţialitatea judecãtorilor care urmeazã sã soluţioneze cererea de recuzare îndreptatã împotriva unui alt judecãtor şi, cu atât mai puţin, nerespectarea regulilor şi garanţiilor procedurale care asigurã desfãşurarea unui proces echitabil.
De altfel, prin <>Decizia nr. 464 din 28 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2005, Curtea a statuat cã "sistemul colegial reprezintã o problemã de organizare judecãtoreascã referitoare la alcãtuirea completelor de judecatã din mai mulţi judecãtori", aşa încât nu poate fi primitã critica autorului excepţiei potrivit cãreia relaţia de colegialitate dintre judecãtorii aceleiaşi instanţe ar constitui un virtual impediment la soluţionarea obiectivã a unei cereri de recuzare de cãtre colegii celui recuzat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romarta" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.253/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
