Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 15 din 12 ianuarie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 94 din Codul familiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 5 februarie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 94 din Codul familiei , excepţie ridicatã de Alcor Grigore Voicu în Dosarul nr. 6.621/200/2008 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.621/200/2008, Tribunalul Buzãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei. Excepţia a fost ridicatã de Alcor Grigore Voicu într-o cauzã ce are ca obiect o acţiune de încredinţare a copilului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile <>art. 94 din Codul familiei nu asigurã egalitatea în drepturi a pãrinţilor sub aspectul stabilirii obligaţiei de întreţinere, întrucât cuantumul acesteia nu este stabilit prin luarea în considerare a venitului net realizat de fiecare pãrinte, ci prin raportare exclusiv la venitul net lunar realizat de pãrintele cãruia nu i s-a încredinţat minorul spre creştere şi educare.
Tribunalul Buzãu - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este admisibilã, potrivit <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , iar cu privire la relevanţa excepţiei în soluţionarea cauzei apreciazã cã normele legale criticate ţin de substanţa obiectului cauzei deduse judecãţii, aplicarea lor determinând procedura de judecatã şi implicit de administrare a probelor în calea de atac. Instanţa nu şi-a exprimat opinia cu privire la constituţionalitatea prevederilor <>art. 94 din Codul familiei .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, face referire la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 168/2006 şi <>nr. 327/2004 . Totodatã, apreciazã cã autorul pune în discuţie modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate, care sunt de competenţa instanţei de judecatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 94 din Codul familiei , republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având urmãtorul conţinut:
"Art. 94. - Întreţinerea este datoratã potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmeazã a o plãti.
Instanţa judecãtoreascã va putea mãri sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotãrî încetarea ei, dupã cum se schimbã mijloacele celui care dã întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte.
Când întreţinerea este datoratã de pãrinte sau de cel care adoptã, ea se stabileşte pânã la o pãtrime din câştigul sãu din muncã pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumãtate pentru trei sau mai mulţi copii."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale <>art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi ale <>art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Totodatã, invocã şi dispoziţiile <>art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
În ipoteza desfacerii cãsãtoriei prin divorţ, contribuţia pãrinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învãţãturã şi pregãtire profesionalã a copilului se stabilesc, prin hotãrârea de divorţ, chiar dacã pãrţile nu au fãcut cerere în acest sens. Faptul încredinţãrii copilului unuia dintre pãrinţi, chiar dacã acesta are mijloace suficiente de trai, nu scuteşte pe celãlalt pãrinte de a contribui la cheltuielile de întreţine a copilului şi aceasta, deoarece ambii pãrinţi au aceleaşi drepturi şi obligaţii faţã de copiii lor. Astfel, prin hotãrârea de divorţ, instanţa va obliga pe pãrintele cãruia nu i-a fost încredinţat copilul sã plãteascã celuilalt pãrinte sau persoanei cãreia i-a fost încredinţat copilul suma fixatã pentru întreţinerea acestuia.
Potrivit <>art. 86 alin. 1 coroborat cu <>art. 107 alin. 2 din Codul familiei , obiectul acestei obligaţii îl formeazã asigurarea mijloacelor necesare întreţinerii, respectiv alimente, locuinţã, îmbrãcãminte, medicamente, precum şi a mijloacelor necesare pentru creşterea, educarea, învãţãtura şi pregãtirea profesionalã a copiilor. Stabilirea obligaţiei de întreţinere se face în funcţie de veniturile pãrintelui obligat, în temeiul prevederilor <>art. 94 alin. 1 şi 2 din Codul familiei , care prevãd cã "întreţinerea este datoratã potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmeazã a o plãti", iar "instanţa judecãtoreascã va putea mãri sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotãrî încetarea ei, dupã cum se schimbã mijloacele celui care dã întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte". În cazul în care întreţinerea este datoratã de cãtre pãrinţi sau adoptatori care obţin venituri din muncã, <>art. 94 alin. 3 din Codul familiei instituie anumite plafoane maxime pânã la care se poate stabili obligaţia de întreţinere, ţinând seama de numãrul copiilor ce urmeazã a beneficia de acest drept.
De altfel, instanţa de judecatã este suveranã în a determina cuantumul pensiei de întreţinere în funcţie de situaţia de fapt.
Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 94 din Codul familiei , excepţie ridicatã de Alcor Grigore Voicu în Dosarul nr. 6.621/200/2008 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 ianuarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
