Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Antonie Iorgovan - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Constantin Burada - magistrat-asistent.
Completul de judecata, convocat fãrã citarea pãrţilor potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , examinând excepţia de neconstituţionalitate a <>Decretului nr. 223/1974 al fostului Consiliu de Stat, ridicatã de reclamanţi în dosarul civil nr. 1097/1992 al Judecãtoriei sectorului 1 Bucureşti, constata urmãtoarele:
Mihalcea Costica şi Mihalcea Gheorghita au chemat în judecata Primãria sectorului 1 Bucureşti, solicitând retrocedarea unui imobil situat în Bucureşti, str. Aviatorilor Marasoiu nr. 1, sectorul 1, trecut în proprietatea statului în baza <>Decretului nr. 223/1974 al fostului Consiliu de Stat, prin Decizia nr. 508 din 14 martie 1981 a Consiliului popular al municipiului Bucureşti.
La termenul de 24 iunie 1992 reclamanţii au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a <>Decretului nr. 223/1974 în raport cu prevederile Constituţiei României din 1991, iar instanta, prin încheierea din aceeaşi data, a dispus suspendarea cauzei, scoaterea dosarului de pe rol şi înaintarea lui Curţii Constituţionale, fãrã a-şi exprima însã opinia asupra exceptiei.
Dosarul a fost primit şi înregistrat la Curte la data de 16 februarie 1993.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
luând act de susţinerea reclamantului, de conţinutul raportului întocmit de judecãtorul desemnat în acest scop, având în vedere dispoziţiile <>Decretului nr. 223/1974 , <>Decretului-lege nr. 9/1989 al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale, <>art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi prevederile Legii nr. 47/1992 , retine:
Pronunţarea deciziei în cazul unei excepţii de neconstituţionalitate de natura celei în cauza impune elucidarea unor probleme privind competenta Curţii Constituţionale, care funcţioneazã în baza art. 140 şi urmãtoarele din Constituţia României, precum şi identificarea sferei acestui control, asa cum rezulta din dispoziţiile constituţionale.
În primul rând, urmeazã a se observa ca prin Constituţia actuala a României s-a înfiinţat Curtea Constituţionalã cu rolul de a fi garantul ordinii constituţionale create de cãtre aceasta Constituţie. Ca atare, legile şi celelalte acte normative emise înainte de data de 8 decembrie 1991, într-o ordine constituţionalã anterioarã, puteau fi discutate sub aspectul constituţionalitãţii numai în raport cu acea ordine constituţionalã şi de organismele pe care Constituţia atunci în vigoare le prevedea. Acestor acte normative le sunt aplicabile normele constituţionale actuale numai în mãsura în care supravietuiesc şi dupã 8 decembrie 1991.
Intervenţia Curţii Constituţionale în aprecierea constituţionalitãţii unor norme juridice care şi-au încetat existenta înaintea datei de 8 decembrie 1991 ar fi contrarã nu numai rolului şi funcţiilor sale stabilite prin Constituţie, ci şi doctrinei juridice, ar fi o încãlcare flagrantã a principiului neretroactivitatii legii.
În al doilea rând, competenta Curţii Constituţionale priveşte numai raporturile juridice stabilite dupã intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991. Ca atare, ea poate privi raporturile juridice nãscute în baza reglementãrilor legale adoptate dupã 8 decembrie 1991 sau şi în baza unor reglementãri legale anterioare, dar care au rãmas în vigoare, pentru ca aprecierea constituţionalitãţii priveşte o lege sau o ordonanta care exista şi care deci produce efecte juridice.
În al treilea rând, este îndeobşte admis şi recunoscut ca pana în decembrie 1989 s-au comis abuzuri şi ilegalitati sub o legislaţie ea însãşi abuzivã şi deseori imorala. Este evident ca ordinea constituţionalã actuala permite şi impune corectãri, restabiliri de drepturi, recuperari, înlãturarea nedreptatilor. Chiar <>Decretul-lege nr. 9/1989 a fost elaborat "în scopul inlaturarii imediate din legislaţia tarii noastre a unor reglementãri legale emise de fostul regim dictatorial, care prin caracterul lor discriminatoriu, nedrept, au adus grave prejudicii materiale şi morale poporului roman, intereselor legitime ale tuturor cetãţenilor". Autoritatea legiuitoare care a adoptat <>Legea nr. 47/1992 , chiar şi ea recunoaşte aceste lucrãri atunci când prin art. 26 alin. (3) stabileşte ca "Repararea daunelor suferite anterior intrãrii în vigoare a Constituţiei din 1991 se reglementeazã prin lege".
Este evident ca, în situaţia în care ar fi sesizatã cu ilegalitati şi abuzuri, cu încãlcãri ale ordinii constituţionale sãvârşite înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991, Curtea Constituţionalã nu este competenta sa le rezolve.
Dacã ar face un asemenea lucru, Curtea Constituţionalã însãşi ar incalca Constituţia şi principiile dreptului, pentru ca ar inlatura un abuz, o ilegalitate, printr-o arogare abuzivã de competenta, ceea ce este evident în afarã ideii de justiţie constituţionalã. Clarificarea şi rezolvarea unor asemenea situaţii revin numai autoritãţilor competente potrivit legii, inclusiv instanţelor judecãtoreşti.
În speta, <>Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat expres prin <>Decretul-lege nr. 9/1989 al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 9 din 31 decembrie 1989, situaţie în care examinarea sa astãzi sub aspectul neconstitutionalitatii nu mai este posibila, impunandu-se aplicarea <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
În raport cu considerentele mai sus menţionate, se constata ca sub aspectul dreptului constituţional, nu suntem în prezenta unei excepţii de neconstituţionalitate, în sensul art. 144 lit. c) din Constituţie, întrucât pentru a exista, nu este suficient ca o parte sa invoce în apãrarea sa excepţia, ci trebuie ca în mod real norma vizata prin excepţie sa fie în vigoare şi contrarã Constituţiei.
În speta, sa cum s-a arãtat, <>Decretul nr. 223/1974 , a cãrui constitutionalitate se contesta, a fost abrogat expres prin <>Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale, situaţie ce obliga instanta de judecata sa constate aceasta împrejurare, sa se pronunţe asupra fondului cauzei şi nu sa sesizeze Curtea Constituţionalã, asa cum greşit a procedat.
Este adevãrat ca urmare a trecerii imobilului în litigiu în proprietatea statului, în baza <>Decretului nr. 223/1974 al Consiliului de Stat, reclamanţii ar putea pretinde ca su suferit un prejudiciu, însã repararea lui nu se poate realiza pe aceasta cale deoarece, astfel cum s-a mai arãtat, potrivit <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Repararea daunelor suferite anterior intrãrii în vigoare a Constituţiei din 1991 se reglementeazã prin lege".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 13 lit. A c), art. 24 alin. (2) şi <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate formulatã de Mihalcea Costica şi Mihalcea Gheorghita din Bucureşti, cu domiciliul ales la profesorul Cleja Eugen, str. Pitar Mos nr. 25, sectorul 1, Bucureşti, în dosarul nr. 1097/1992 al Judecãtoriei sectorului 1 Bucureşti.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã la 10 martie 1993.
PREŞEDINTE,
prof. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
