Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 149 din 8 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) si ale art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispozitii introduse prin art. I pct. 2 si 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Claudia Miu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificatã, excepţie ridicatã de Bettinio Diamant în Dosarul nr. 4.643/2000 al Judecãtoriei Medias, judeţul Sibiu. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 24 aprilie 2001 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 8 mai 2001.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 8 noiembrie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 4.643/2000, Judecãtoria Medias, judeţul Sibiu, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , excepţie ridicatã de Bettinio Diamant. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1, întrucât acest text "arata ca dreptatea reprezintã o valoare garantatã de stat, ori nu este drept ca pensia, reprezentând sume puse deoparte pentru asigurarea batranetilor, sa fie parţial confiscatã prin impozitare". Se arata, de asemenea, ca textele legale criticate contravin şi dispoziţiilor cuprinse în art. 41 alin. (1) referitoare la protecţia proprietãţii private, deoarece "pensia reprezintã sume de bani proprietate privatã", precum şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, privind neretroactivitatea legii civile, deoarece, la data stabilirii sale (1997), pensia nu era impozabilã, "şi acesta este un drept câştigat, anume acela de a nu se impozita pensia". Exprimandu-şi opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece "sumele plãtite cu titlu de contribuţie la fondul de asigurãri pentru plata pensiilor nu constituie sume proprietatea persoanei pentru care s-a calculat şi virat contribuţia individualã. Ele reprezintã surse de venit la bugetul asigurãrilor sociale de stat şi, prin urmare, se distribuie în funcţie de legea bugetului asigurãrilor sociale de stat". Totodatã, se considera ca nu se incalca nici prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece prin dispoziţiile legale criticate "s-a instituit sistemul impozitãrii pensiilor pentru viitor şi nicidecum pentru perioade retroactive". În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate. Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât dreptul la pensie, prevãzut la art. 43 alin. (2) din Constituţie, constituie o forma de asistenta socialã, iar nu un drept de proprietate. Pe de alta parte, nu poate fi reţinutã nici încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât textele de lege criticate nu conţin nici o dispoziţie cu aplicare retroactivã. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999), dispoziţii introduse prin <>art. I pct. 2 şi 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe profit (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 3 iulie 2000), care au urmãtorul cuprins: - Art. 4 alin. (1) lit. d^1): "Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: [...] d^1) venituri din pensii, pentru suma ce depãşeşte 2.000.000 lei pe luna."; - Art. 43^1: "(1) Este impozabilã totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de cãtre contribuabili, plãtite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socialã, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţatã de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte suma de 2.000.000 lei pe luna. (2) Venitul net din pensie reprezintã diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate. (3) Venitul brut din pensie reprezintã sumele plãtite cu titlu de pensii de asigurãri sociale de stat şi, dupã caz, pensii plãtite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordatã pentru asigurãri sociale de sãnãtate. (4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei." Textele constituţionale, a cãror încãlcare este invocatã, sunt art. 1, art. 15 alin. (2) şi art. 41 alin. (1), prevederi care au urmãtorul conţinut: - Art. 1: "(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernamant a statului roman este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate."; - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."; - Art. 41 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege." În opinia autorului exceptiei dispoziţiile legale criticate incalca prevederile art. 1 din Constituţie, referitoare la garantarea de cãtre stat a "dreptatii", ca valoare suprema, deoarece impozitarea pensiilor constituie o mãsura nedreaptã, "o confiscare parţialã" a sumelor economisite "pentru asigurarea batranetilor". Analizând aceasta prima critica de neconstituţionalitate, Curtea constata ca în realitate autorul exceptiei invoca încãlcarea, prin textele de lege criticate, numai a alin. (3) al art. 1 din Legea fundamentalã, text referitor la garantarea valorilor supreme, valori printre care se afla şi "dreptatea", omitand, pe de alta parte, faptul ca acest text constituţional consacra, de asemenea, principiul statului social, care presupune, printre altele, ideea de solidaritate între membrii societãţii. În acest context, Curtea retine, de asemenea, ca, potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege" şi, prin urmare, sumele reţinute din salarii cu titlu de contribuţie la fondul asigurãrilor sociale nu rãmân în proprietatea contribuabililor, ci se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptãţite, sub forma de pensii sau ajutoare sociale. Aceasta opţiune a legiuitorului îşi gãseşte reazemul constituţional în dispoziţiile textului din Legea fundamentalã care proclama statul roman ca "stat social", cu toate obligaţiile care revin acestuia privind asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile sociale. Asadar, impozitarea pensiilor pentru partea care depãşeşte suma de 2.000.000 lei pe luna, mãsura dispusã prin prevederile <>art. 4 alin. (1) lit. d^1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , introduse prin <>art. I pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , nu poate fi consideratã o "confiscare parţialã" a pensiei stabilite în anul 1997 în beneficiul autorului exceptiei ori o încãlcare a dreptatii, valoare suprema, garantatã, de asemenea, prin art. 1 alin. (3) din Constituţie, astfel cum se susţine în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate. Dimpotriva, se constata ca aceasta impozitare constituie o mãsura socialã prin care se majoreazã bugetul public naţional, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constituţie, cuprinde, printre altele, şi bugetul asigurãrilor sociale de stat şi, prin urmare, creeazã posibilitãţile bugetare pentru majorarea corespunzãtoare a pensiilor, precum şi pentru asigurarea unui minim nivel de trai decent pentru toţi cetãţenii tarii. Curtea retine, de asemenea, ca dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , introduse prin art. I pct. 2 şi, respectiv, pct. 17 din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , nu contravin nici prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, referitoare la neretroactivitatea legii civile, deoarece, potrivit <>art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , "Dispoziţiile art. 43^1 şi 43^2 se aplica veniturilor din pensii cuvenite începând cu data de 1 iulie 2000", iar nu anterior adoptãrii ordonanţei. În sfârşit, Curtea constata ca textele de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituţie, deoarece prin impozitarea unor categorii de venituri, în speta pensii peste un anumit cuantum, nu se aduce atingere dreptului de proprietate privatã, drept garantat prin acest text constituţional. De altfel, Curtea observa ca însãşi proprietatea este supusã impozitãrii. Totodatã, se retine ca una dintre îndatoririle fundamentale ale cetãţenilor, prevãzutã la art. 53 alin. (1) din Constituţie, este "[...] sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d 1 ) şi ale <>art. 43 1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , dispoziţii introduse prin <>art. I pct. 2 şi 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , excepţie ridicatã de Bettinio Diamant în Dosarul nr. 4.643/2000 al Judecãtoriei Medias, judeţul Sibiu. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 mai 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent şef, Claudia Miu
───────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
