Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 146 din 5 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 si ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 159 din 16 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 şi ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Doru-Traian Vânt în dosarele nr. 48.1/238/2008 şi nr. 670/238/2008 ale Judecãtoriei Gurahonţ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.780D/2008 şi nr. 1.781D/2008 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.781D/2008 la Dosarul nr. 1.780D/2008, care este primul înregistrat.
Magistratul-asistent referã Curţii cã pãrţile Sorin-Teodor Petrişor şi Florin-Teodor Betea au transmis note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar autorul excepţiei a comunicat o cerere prin care ridicã excepţia lipsei calitãţii procesuale de parte intimatã a Parchetului de pe lângã Judecãtoria Gurahonţ şi solicitã constatarea nulitãţii absolute a citaţiei emise de Curtea Constituţionalã cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Gurahonţ, precum şi a oricãror concluzii, scrise sau prin avocat, ale respectivei pãrţi.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererii autorului excepţiei, arãtând cã în mod corect au fost citate toate pãrţile din dosarul instanţei de fond.
Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepţiei.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 6 august 2008, pronunţate în dosarele nr. 48.1/238/2008 şi nr. 670/238/2008, Judecãtoria Gurahonţ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 şi ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Doru-Traian Vânt cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unor acte ale procurorului de netrimitere în judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 10 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã încalcã valorile supreme ale statului de drept consacrate de dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), egalitatea cetãţenilor în faţa legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, prezumţia de nevinovãţie şi rolul Ministerului Public, în mãsura în care procurorul poate da o soluţie de netrimitere în judecatã întemeiatã pe existenţa legitimei apãrãri în absenţa unei hotãrâri judecãtoreşti de condamnare a agresorului.
Considerã cã art. 85 din Codul de procedurã penalã aduce atingere valorilor supreme ale statului de drept prevãzute de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, precum şi universalitãţii drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetãţenilor, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apãrare, fidelitãţii faţã de ţarã şi exercitãrii cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor, întrucât nu prevede sancţiunea decãderii din exerciţiul dreptului de a fi martor al acelei persoane care omite sã depunã jurãmântul sau care rosteşte mai mult de una dintre formulele prevãzute de textul de lege criticat, respectiv nu prevede sancţiunea penalã pentru sãvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.
Autorul excepţiei mai susţine încãlcarea dreptului la un proces echitabil şi de cãtre dispoziţiile art. 197 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, pe motiv cã refacerea declaraţiilor anulabile ale martorilor de rea-credinţã printr-o nouã audiere a acestora reprezintã o mãsurã ineficientã, pur formalã, din moment ce nu sunt refãcute şi actele procurorului bazate pe declaraţiile date de martori cu nerespectarea procedurii de depunere a jurãmântului.
De asemenea, aratã cã art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã aduce atingere valorilor supreme ale statului de drept consacrate de dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3), dreptului la un proces echitabil, dreptului la apãrare, exercitãrii cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor şi înfãptuirii justiţiei, deoarece nu interzice expres administrarea probei cu martori în cazul în care aceştia au dat declaraţii anulabile.
Judecãtoria Gurahonţ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, motivele invocate de autor referindu-se la aspecte ce ţin de fondul cauzelor deduse spre soluţionare instanţei de judecatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât autorul este nemulţumit, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor de lege criticate şi solicitã, totodatã, completarea art. 85 din Codul de procedurã penalã în sensul reglementãrii sancţiunii decãderii din exerciţiul dreptului de a fi martor în cazul încãlcãrii procedurii de depunere a jurãmântului.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 şi art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei. În plus, critica autorului excepţiei se referã la omisiunea prevederii în cuprinsul art. 85 din Codul de procedurã penalã a sancţiunii decãderii din exerciţiul dreptului de a fi martor în situaţia nerespectãrii procedurii depunerii jurãmântului. Or, o asemenea criticã nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Considerã cã dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 54 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţã în cauza de faţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii pronunţate în Dosarul nr. 48.1/238/2008, dispoziţiile art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 şi art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, iar prin încheierea pronunţatã în Dosarul nr. 670/238/2008 Curtea a fost sesizatã cu critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 din Codul de procedurã penalã, raportate la art. 292 din Codul penal. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese, însã, cã autorul acesteia nu contestã, sub niciun aspect, dispoziţiile art. 292 din Codul penal. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalitãţii art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 şi art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã. De menţionat cã art. 197 alin. 5 din Codul de procedurã penalã a fost introdus prin <>Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Astfel, textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 10 alin. 1 lit. e): "Acţiunea penalã nu poate fi pusã în mişcare, iar când a fost pusã în mişcare nu mai poate fi exercitatã dacã: [...] e) existã vreuna din cauzele care înlãturã caracterul penal al faptei;";
- Art. 85: "Înainte de a fi ascultat, martorul depune urmãtorul jurãmânt: «Jur cã voi spune adevãrul şi cã nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!»
În timpul depunerii jurãmântului, martorul ţine mâna pe cruce sau pe biblie.
Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimbã potrivit credinţei religioase a martorului.
Martorului de altã religie decât cea creştinã nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fãrã confesiune va depune urmãtorul jurãmânt: «Jur pe onoare şi conştiinţã cã voi spune adevãrul şi cã nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu».
Martorii care din motive de conştiinţã sau confesiune nu depun jurãmântul vor rosti în faţa instanţei urmãtoarea formulã: "Mã oblig cã voi spune adevãrul şi cã nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu".
Situaţiile la care se referã alin. 3, 4 şi 5 se reţin de organul judiciar pe baza afirmaţiilor fãcute de martor.
Dupã depunerea jurãmântului sau dupã rostirea formulei prevãzute în alin. 5, se va pune în vedere martorului cã, dacã nu va spune adevãrul, sãvârşeşte infracţiunea de mãrturie mincinoasã.
Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisã.
Minorul care nu a împlinit 14 ani nu depune jurãmânt; i se atrage însã atenţia sã spunã adevãrul.";
- Art. 197 alin. 5: "În situaţiile prevãzute în alin. 1 şi 4, în cazul în care refacerea actului anulabil se poate face în faţa instanţei care a constatat, prin încheiere, încãlcarea dispoziţiilor legale, aceasta acordã un termen scurt pentru refacerea imediatã a actului.";
- Art. 329 alin. 3: "Dacã în cursul cercetãrii judecãtoreşti administrarea unei probe anterior admisã apare inutilã, instanţa, dupã ce ascultã procurorul şi pãrţile, poate dispune ca acea probã sã nu mai fie administratã".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, ale art. 54 alin. (1) referitoare la fidelitatea faţã de ţarã, ale art. 57 privind exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor, ale art. 124 alin. (1) şi (3) referitoare la înfãptuirea justiţiei şi ale art. 131 privind rolul Ministerului Public, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 privitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovãţie din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de aplicare a dispoziţiilor de lege criticate şi solicitã, totodatã, completarea acestora dupã cum urmeazã: art. 10 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã sã interzicã expres procurorului darea unei soluţii de netrimitere în judecatã întemeiate pe existenţa legitimei apãrãri în absenţa unei hotãrâri judecãtoreşti de condamnare a agresorului; art. 85 din Codul de procedurã penalã sã prevadã sancţiunea decãderii din exerciţiul dreptului de a fi martor al acelei persoane care omite sã depunã jurãmântul sau care rosteşte mai mult de una dintre formulele prevãzute de textul de lege criticat, respectiv sã prevadã sancţiunea penalã pentru sãvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii; art. 197 alin. 5 din Codul de procedurã penalã sã interzicã refacerea declaraţiilor anulabile ale martorilor; iar art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã sã interzicã administrarea probei cu martori în cazul în care aceştia au dat declaraţii anulabile. Asemenea solicitãri nu intrã, însã, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, aplicarea legii fiind de resortul organelor de urmãrire penalã şi al instanţei de judecatã, iar modificarea şi completarea legii fiind de competenţa legiuitorului. În acest sens sunt şi dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora Curtea se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. 1 lit. e), art. 85, art. 197 alin. 5 şi ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Doru-Traian Vânt în dosarele nr. 48.1/238/2008 şi nr. 670/238/2008 ale Judecãtoriei Gurahonţ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 februarie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
