Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 146 din 14 iulie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 15 noiembrie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Maria Kope şi Arpad Ferenczi în Dosarul nr. 1.229/2000 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 30 mai 2000 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 29 iunie 2000 şi apoi la 6 iulie 2000 şi la 14 iulie 2000.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 aprilie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 1.229/2000, Tribunalul Bihor - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Maria Kope şi Arpad Ferenczi.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituţie, referitoare la garantarea dreptului la apãrare, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Dispoziţiile în discuţie prevãd asa-numita instituţie a termenului în cunostinta, care se acorda în şedinţa de judecata pãrţilor din procesul penal prezente la termenul respectiv. În cazul inculpatului, susţin autorii exceptiei, aceasta modalitate de citare este contrarã principiului unui proces echitabil şi garantarii dreptului la apãrare, deoarece: a) inculpatul este subiectul principal al procesului penal şi de aceea, pentru realizarea scopului procesului penal (art. 1 din Codul de procedura penalã), pentru garantarea libertãţii persoanei (art. 6 din Codul de procedura penalã), este necesar ca procedura în fata instanţelor de judecata sa respecte strict aceste principii; b) este imperios necesar ca inculpatul sa cunoascã direct de la instanta termenele la care se desfãşoarã judecata şi sa existe obligaţia instanţei de a-l incunostinta pe inculpat despre noile termene de judecata; c) necitarea inculpatului lipsa, cu motivarea ca fusese prezent la un termen anterior, îl pune pe acesta în imposibilitatea de a cunoaşte termenul de judecata, ceea ce constituie o restrangere a drepturilor sale procesuale. Pentru evitarea acestor consecinţe negative trebuie sa existe obligaţia instanţei de judecata de a înştiinţa pãrţile din proces în toate cazurile şi sa se evite varianta termenului în cunostinta, în cazul în care partea a lipsit la un termen anterior.
Tribunalul Bihor - Secţia penalã, exprimandu-şi opinia asupra exceptiei, arata ca aceasta este neîntemeiatã, întrucât inculpaţilor, autori ai exceptiei, nu li s-a îngrãdit exercitarea vreunui drept la apãrare câtã vreme, fiind prezenţi la un termen de judecata, au luat cunostinta de data la care se va judeca din nou procesul lor. Asa fiind, dispoziţiile art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã, conform cãrora partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar dacã a lipsit la unul dintre aceste termene, nu sunt neconstituţionale şi nu ingradesc nici un drept al pãrţilor.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca textul alin. 3 al art. 291 din Codul de procedura penalã, care prevede ca "Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar dacã ar lipsi la vreunul dintre aceste termene", constituie o excepţie de la regula citarii pãrţilor prevãzutã în alin. 1 al aceluiaşi articol. Se mai arata ca excepţia prevãzutã la art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã "opereazã în scopul simplificarii activitãţii judiciare, fãrã sa afecteze însã vreunul din drepturile procesuale fundamentale, cum ar fi dreptul la apãrare". Asa fiind, necitarea partii lipsa la un termen ulterior nu poate fi interpretatã ca o atingere adusã dreptului la apãrare, întrucât revine acelei pãrţi obligaţia de a se prezenta la noul termen pentru a-şi exercita dreptul la apãrare prevãzut de lege. Cu privire la încãlcarea principiului unui proces echitabil, în punctul de vedere al Guvernului se menţioneazã ca "în Constituţie nu este prevãzut un astfel de drept şi, prin urmare, nu se poate declara neconstitutional un text de lege care nu incalca nici o dispoziţie expresã a Constituţiei". În fine, Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã este neîntemeiatã şi în raport cu prevederile art. 24 din Constituţie, referitoare la dreptul la apãrare.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, susţinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã, care are urmãtorul conţinut: "Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar dacã ar lipsi la vreunul din aceste termene."
Textul constituţional considerat a fi încãlcat este art. 24 alin. (1), care are urmãtorul cuprins: "Dreptul la apãrare este garantat."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã, care prevãd ca partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar dacã ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, instituie "termenul în cunostinta". Aceasta excepţie de la regula citarii pãrţilor pentru judecata este justificatã, deoarece citarea ar complica inutil desfãşurarea procesului, în condiţiile în care exista posibilitatea ca partea sa se informeze cu privire la urmãtorul termen de judecata.
Curtea mai constata ca în procesul penal, în situaţia necitarii pãrţilor pentru termenele urmãtoare, se considera ca exista obligaţia partii de a se informa singura cu privire la eventualele termene ulterioare, acest minim de diligenta dându-i posibilitatea sa ia cunostinta de conţinutul dezbaterilor, sa participe la desfãşurarea acestora, în scopul pregãtirii şi sustinerii propriei apãrãri.
În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca aceste dispoziţii nu sunt incalcate, deoarece ele garanteazã dreptul la apãrare "în tot cursul procesului", iar nu şi asigurarea acestuia prin mijloacele invocate de autorul exceptiei, altele decât cele prevãzute de legislaţia penalã.
În cauza a fost invocatã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 6, referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care au urmãtorul conţinut: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa. Hotãrârea trebuie sa fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţa poate fi interzis presei şi publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanta atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducã atingere intereselor justiţiei.
2. Orice persoana acuzata de o infracţiune este prezumatã nevinovatã pana ce vinovãţia sa va fi legal stabilitã.
3. Orice acuzat are, în special, dreptul:
a) sa fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limba pe care o înţelege şi în mod amãnunţit, asupra naturii şi cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;
b) sa dispunã de timpul şi de înlesnirile necesare pregãtirii apãrãrii sale;
c) sa se apere el însuşi sau sa fie asistat de un apãrãtor ales de el şi, dacã nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un apãrãtor, sa poatã fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer;
d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii şi sa obţinã citarea şi audierea martorilor apãrãrii în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzarii;
e) sa fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacã nu înţelege sau nu vorbeşte limba folositã la audiere."
Examinând aceasta sustinere, Curtea constata ca nici una dintre aceste dispoziţii nu este incalcata prin prevederile legale criticate.
În ceea ce priveşte afirmatia ca în Constituţie nu este prevãzut expres "dreptul la un proces echitabil", la care se referã art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, şi din acest motiv textul criticat nu poate fi declarat neconstitutional, Curtea constata ca aceasta afirmatie este lipsitã de temei. Într-adevãr, la alin. (2) al art. 11 din Constituţie se statueazã ca "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern". Astfel, ratificarea de cãtre România a Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale prin <>Legea nr. 30 din 18 mai 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, a fãcut ca aceasta convenţie sa facã parte din dreptul intern, situaţie în care raportarea la oricare dintre textele sale este impusa aceluiaşi regim cu cel aplicabil raportarilor la dispoziţiile din Legea fundamentalã. Curtea constata, de asemenea, ca aceasta interpretare este în deplin acord cu dispoziţiile art. 20 din Constituţie, care statueazã astfel: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale."
Asa fiind, excepţia de neconstituţionalitate ridicatã în cauza este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.
Fata de cele de mai sus, cu majoritate de voturi, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. 3 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Maria Kope şi Arpad Ferenczi în Dosarul nr. 1.229/2000 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 iulie 2000.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
