Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 143 din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 143 din 8 februarie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 143 din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 4 aprilie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Scherg Kurmes Mariana Persida, Scherg Christian, Cornelius Scherg, Walter Scherg Kurmes, Herbert Konstanze şi Mossmann Sibyle în Dosarul nr. 7.934/62/2009 al Tribunalului Braşov - Secţia a III-a civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 1.341/2009.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 4 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.934/62/2009, Tribunalul Braşov - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Scherg Kurmes Mariana Persida, Scherg Christian, Cornelius Scherg, Walter Scherg Kurmes, Herbert Konstanze şi Mossmann Sibyle într-o cauzã având ca obiect <>Legea nr. 10/2001.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât impunerea unui termen în care sã se depunã actele necesare dovedirii calitãţii de persoanã îndreptãţitã încalcã, în special, dreptul de proprietate consfinţit de Constituţie, respectiv art. 44 alin. (2), potrivit cãruia proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã de lege, indiferent de titular. De asemenea, se criticã şi faptul cã persoana interesatã este nevoitã sã facã dovada dreptului sãu de proprietate, în condiţiile în care, la momentul preluãrii imobilului de cãtre statul român, i-au fost preluate atât imobilul, cât şi actele doveditoare ale proprietãţii asupra acestuia, aceste acte fiind deţinute de instituţiile statului român.
    Tribunalul Braşov - Secţia a III-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã, reglementarea criticatã fiind în concordanţã cu normele constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmãtorul cuprins:
    "Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupã caz, ale calitãţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestã aceastã calitate şi, dupã caz, înscrisurile care descriu construcţia demolatã şi orice alte înscrisuri necesare evaluãrii pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse pânã la data soluţionãrii notificãrii."
    Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privatã. Totodatã, invocã contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, coroborat cu art. 11 alin. (2) din Constituţia României.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale, şi cu o motivare similarã.
    În acest sens este <>Decizia nr. 1.341/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 7 decembrie 2009, prin care Curtea a statuat cã legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili regulile de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti, soluţie ce rezultã şi din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege"; astfel cã, pentru situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiţie sã nu fie afectat.
    Aşa fiind, exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevãzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã.
    În ceea ce priveşte susţinerile autorilor referitoare la proba dreptului de proprietate, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 1.148/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 20 noiembrie 2008, prilej cu care a statuat cã reglementarea administrãrii doar a probei cu înscrisuri în procedura de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ca o excepţie de la regula administrãrii probelor în procesul civil, reprezintã prerogativa exclusivã a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, avându-se în vedere şi obiectul restituirii, respectiv bunurile imobile, fãrã a fi încãlcate, astfel, drepturile fundamentale ale justiţiabililor.
    De asemenea, Curtea a reţinut cã instituirea unor reguli speciale de procedurã, inclusiv în ceea ce priveşte administrarea probelor, nu este contrarã dreptului la un proces echitabil, atât timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a pãrţilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţãri, legea poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna acestora, cum sunt depoziţiile martorilor, fãrã ca prin aceasta sã se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Scherg Kurmes Mariana Persida, Scherg Christian, Cornelius Scherg, Walter Scherg Kurmes, Herbert Konstanze şi Mossmann Sibyle în Dosarul nr. 7.934/62/2009 al Tribunalului Braşov - Secţia a III-a civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2011.


              PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                       AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                      Ingrid Alina Tudora
                          _________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016