Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 143 din 25 martie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea   Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin   Legea nr. 501/2002     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 143 din 25 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 11 mai 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 .
Excepţia a fost ridicatã de Paul Marcel Nicolae Solacolu şi Vladimir Henri Grigore Solacolu în Dosarul nr. 4.874/2002 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal sunt prezenţi autorii excepţiei, prin avocat Lucian Vlãdescu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Avocatul autorilor excepţiei solicitã acordarea unui nou termen, având în vedere cã, dupã ridicarea excepţiei în faţa instanţei judecãtoreşti, Constituţia a fost revizuitã, astfel cã, în aceastã situaţie, atât Guvernul, cât şi cele douã Camere ale Parlamentului ar trebui sã comunice punctele de vedere raportate la textele din Constituţia revizuitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea acestei cereri, arãtând cã, potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, autoritãţile prevãzute de acest text au comunicat punctele lor de vedere în legãturã cu excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulatã de apãrãtor şi constatã cã autoritãţile prevãzute de <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au comunicat punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorilor excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã prin abrogarea alin. (5) al <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 foştii proprietari nu mai pot solicita restituirea imobilelor care au devenit proprietate publicã, fapt ce contravine prevederilor art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Referitor la invocarea art. 44 din Constituţia republicatã, aratã cã jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantã în aplicarea acestor dispoziţii cu privire la ocrotirea şi garantarea proprietãţii.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 4.874/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 .
Excepţia a fost ridicatã de Paul Marcel Nicolae Solacolu şi Vladimir Henri Grigore Solacolu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prin abrogarea alin. (5) al <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 se încalcã accesul la justiţie al foştilor proprietari şi al moştenitorilor acestora.
Autorii excepţiei considerã a fi încãlcate prevederile art. 41 din Constituţie, deoarece "opereazã o declarare de utilitate publicã pentru bunuri preluate de statul român fãrã titlu valabil şi fãrã posibilitatea de a cenzura în justiţie valabilitatea unui asemenea titlu", precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, raportat la art. 20 din Constituţie.
Instanţa de judecatã apreciazã cã textul legal criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale, arãtând cã instituirea unor reguli de procedurã nu este echivalentã cu îngrãdirea dreptului cetãţeanului de a se adresa justiţiei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sãu de vedere, aratã cã abrogarea alin. (5) al <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 nu limiteazã accesul liber la justiţie al foştilor proprietari şi al moştenitorilor acestora, fiind o simplã regulã de procedurã.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã dispoziţia legalã criticatã nu aduce atingere liberului acces la justiţie, deoarece <>art. 16 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 a reprezentat o normã proceduralã care instituia o excepţie în ceea ce priveşte soluţionarea litigiilor nãscute în legãturã cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege, în sensul cã aceste litigii nu erau supuse normelor de contencios administrativ, ci dreptului comun. Guvernul aratã cã prin abrogarea acestui alineat s-a revenit la norma de principiu, astfel cã litigiile rezultate din aplicarea <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 se vor soluţiona de cãtre instanţele de contencios administrativ.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin <>art. 21 din Constituţie, întrucât Legea nr. 10/2001 prevede calea accesului la justiţie prin dispoziţiile art. 24, hotãrârea pronunţatã de instanţa de judecatã fiind supusã cãilor legale de atac. În ceea ce priveşte încãlcarea art. 41 din Constituţie, se apreciazã, fãcându-se referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002.
Textul de lege criticat este urmãtorul: "Alineatul (5) al articolului 16 se abrogã."
Textele constituţionale invocate de autorii excepţiei sunt cele ale art. 21 şi 41 din Constituţie, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Dupã republicare, textele constituţionale invocate au numerotarea şi conţinutul urmãtor:
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii.
(6) Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezumã.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."
Autorul excepţiei mai considerã cã sunt încãlcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 413 din 6 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 23 ianuarie 2004, şi <>Decizia nr. 445 din 25 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 19 decembrie 2003.
În aceste decizii Curtea a considerat cã abrogarea alin. (5) al art. 16 a fost impusã de modificarea alin. (4) al aceluiaşi articol prin art. I pct. 2 din titlul I din ordonanţa de urgenţã criticatã, alineat care prevede cã "Bunurile stabilite potrivit procedurii prevãzute la alin. (2) sunt, pe durata afectaţiunii de interes public, bunuri proprietate publicã şi au regimul prevãzut de lege". Reglementarea anterioarã a textului putea da naştere unor litigii ce urmau a fi soluţionate de instanţele judecãtoreşti, însã dupã modificare declanşarea unor asemenea litigii este exclusã. Aceasta nu înseamnã cã actele de realizare a prevederilor <>Legii nr. 10/2001 nu sunt supuse controlului judiciar, astfel cã accesul liber la justiţie, consacrat de dispoziţiile art. 21 din Constituţie, este asigurat.
Atât soluţiile, cât şi considerentele acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, neexistând temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Cu privire la încãlcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, ca de exemplu <>Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cã problema ocrotirii şi garantãrii proprietãţii private nu se poate pune decât dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Pentru aceleaşi motive Curtea constatã, de asemenea, cã textul criticat nu contravine nici prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, raportat la art. 20 din Constituţie.

Faţã de cele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 3 al titlului I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , excepţie ridicatã de Paul Marcel Nicolae Solacolu şi Vladimir Henri Grigore Solacolu în Dosarul nr. 4.874/2002 al Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 martie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016