Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiuca - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecãtoriei Targu Mures.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondata.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 10.199/2004, Judecãtoria Targu Mures a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Paraschiva Soos într-un proces civil privind dezbaterea şi partajul unei succesiuni.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca art. 728 din Codul civil contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 47 alin. (1) din Constituţie, cu motivarea ca, atunci când instanta de judecata pronunţa o hotãrâre de partaj succesoral ar trebui sa ţinã seama de starea materialã a coproprietarilor şi sa prevadã aceasta situaţie.
Judecãtoria Targu Mures considera ca excepţia este neîntemeiatã, arãtând ca prevederile art. 728 consacra dreptul oricãrei persoane de a pune capãt stãrii de indiviziune prin imparteala judiciarã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat conţine suficiente mijloace de asigurare a respectãrii normelor constituţionale.
Avocatul Poporului considera prevederile legale criticate ca fiind constituţionale, precizând ca în realitate autorul exceptiei solicita modificarea şi completarea acestora.
Aceasta solicitare însã excede competentei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Excepţia are ca obiect prevederile art. 728 din Codul civil, care au urmãtoarea redactare: "Nimeni nu poate fi obligat sa rãmânã în indiviziune. Un coerede poate oricând cere imparteala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.
Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupã trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi."
Textele constituţionale considerate a fi incalcate sunt cele ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietãţii private şi ale art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de asigurare a unui nivel de trai decent.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã pentru considerentele ce urmeazã.
Este de principiu ca proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pura şi simpla. Sunt situaţii însã când proprietatea este afectatã de modalitãţi şi prezintã forme speciale. O astfel de modalitate a proprietãţii o reprezintã proprietatea indivizã.
Aceasta situaţie însã, uneori, nu este avantajoasã pentru proprietari şi nici favorabilã pentru exploatarea economicã a bunurilor, din cauza dificultatii de a se exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, pentru asigurarea unei bune circulatii a bunurilor şi în interesul coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea sa poatã lua sfârşit oricând şi în mod liber. În consecinta, art. 728 din Codul civil dispune ca "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referã, în principiu, la partajul succesoral, el conţine o regula ce se aplica la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel ca orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fãrã ca ceilalţi coproprietari sa se poatã opune, cu o singura excepţie, anume cea prevãzutã de alineatul 2, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni sa rãmânã în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului.
Asadar Curtea retine ca textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectãrii normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private, reprezentând totodatã o aplicare a principiului potrivit cãruia "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea".
De altfel, analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea observa ca pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este dedusã din nemultumirea autorului exceptiei, deoarece atunci când instanta de judecata pronunţa o hotãrâre de partaj succesoral, ar trebui sa ţinã seama de starea materialã a coproprietarilor. În acest sens, Curtea constata ca modalitatea efectivã prin care se realizeazã partajul succesoral este prevãzutã de art. 673^9 din Codul de procedura civilã, ce reglementeazã criteriile de care trebuie sa ţinã seama instanta la formarea şi atribuirea loturilor.
Şi, în fine, referitor la critica privind încãlcarea prevederilor art. 47 alin. (1), potrivit cãruia "Statul este obligat sa ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de natura sa asigure cetãţenilor un nivel de trai decent", Curtea constata ca acest text nu este incident în cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecãtoriei Targu Mures.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 23 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
