Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 142 din 25 februarie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 142 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 15 martie 2010

Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Niscon" - S.R.L. Caracal în Dosarul nr. 1.292/104/2009 al Tribunalului Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 6.409D/2009, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã cu cea ridicatã în Dosarul nr. 5.775D/2009.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 6.409D/2009 la Dosarul nr. 5.775D/2009.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 6.409D/2009 la Dosarul nr. 5.775D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 29 iunie 2009 şi 2 iulie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.292/104/2009 şi nr. 899/115/2009, Tribunalul Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Tribunalul Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Niscon" - S.R.L. Caracal şi Societatea Comercialã "Reidom" - S.R.L. Reşiţa în cauze având ca obiect cereri ale creditorilor pentru deschiderea procedurii insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece creeazã posibilitatea folosirii procedurii speciale a insolvenţei în mod arbitrar la simpla solicitare a creditorului în condiţiile în care contestaţia debitorului ar fi respinsã fie pe fond, fie ca tardiv introdusã. Se mai aratã cã judecãtorul cauzei nu poate respinge cererea creditorului decât în situaţia în care admite contestaţia debitorului, ceea ce restrânge şi, practic, condiţioneazã posibilitatea instanţei de judecatã de a afla adevãrul cu privire la posibilitãţile financiare ale debitorului şi de a administra probe în dovedirea stãrii de insolvenţã.
În fine, se mai susţine cã termenul de 10 zile fixat prin lege, fiind un termen de decãdere, acesta nu se poate "prelungi" pânã ce debitorul îşi va angaja un apãrãtor, ceea ce încalcã dreptul constituţional la apãrare.
Tribunalul Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Tribunalul Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au urmãtorul cuprins:
"(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei [cererii creditorului de deschidere a procedurii - sn.], debitorul trebuie fie sã conteste, fie sã recunoascã existenţa stãrii de insolvenţã. Dacã debitorul contestã starea de insolvenţã, iar contestaţia sa este ulterior respinsã, el nu va mai avea dreptul sã solicite reorganizarea judiciarã".
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 alin. (1) privind instanţele judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucurã de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecatã, putând institui prevederi speciale în vederea reglementãrii unor situaţii deosebite. O situaţie deosebitã o reprezintã şi starea de insolvenţã cauzatã de culpa debitorului constând în neplata unei creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 30 de zile şi care, sub imperiul celeritãţii specifice soluţionãrii raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmãrind în acelaşi timp valorificarea cu eficienţã sporitã a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o mãsurã cât mai mare a creanţelor creditorilor.
Raportat la excepţia de faţã, Curtea reţine cã nu orice cerere de deschidere a procedurii insolvenţei promovatã de un creditor va avea finalitatea doritã de cãtre acesta. Astfel, art. 31 alin. (1) din lege stabileşte restrictiv faptul cã numai creditorii îndreptãţiţi pot solicita deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvenţã.
Or, în înţelesul legii, creditor îndreptãţit este cel a cãrui creanţã împotriva patrimoniului debitorului este certã, lichidã şi exigibilã de mai mult de 30 de zile, iar prezumţia de insolvenţã intervine atunci când debitorul, dupã 30 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de unul sau mai mulţi creditori sau atunci când se dovedeşte cã debitorul nu va putea plãti la scadenţã datoriile exigibile angajate, cu fondurile bãneşti disponibile la data scadenţei (a se vedea în acest sens art. 3 din lege).
Prin urmare, chiar şi fãrã înregistrarea contestaţiei debitorului, judecãtorul-sindic trebuie sã verifice dacã aceste condiţii prevãzute de lege sunt respectate de cererea creditorului. Faptul cã legiuitorul a pus la îndemâna debitorului un mijloc de apãrare denumit contestaţie semnificã grija acestuia pentru a asigura contradictorialitatea procedurii, respectiv garantarea unui rol activ al debitorului în procedura respectivã. Prin urmare, se reţine cã nu creditorul este cel care exercitã rolul instanţei de judecatã în aceastã procedurã, din moment ce procedura a fost deschisã printr-o hotãrâre a instanţei de judecatã dupã ce a avut loc o evaluare a cererii creditorului.
O altã chestiune antamatã de autorii excepţiei vizeazã efectele respingerii contestaţiei debitorului, şi anume deschiderea procedurii insolvenţei, respectiv faptul cã acesta nu va mai avea dreptul sã solicite reorganizarea judiciarã. Curtea constatã cã printr-o asemenea reglementare nu se încalcã prevederile constituţionale invocate, întrucât este opţiunea legiuitorului de a prevedea diverse proceduri şi consecinţele exercitãrii acestora. De altfel, dacã nu ar fi contestat cererea creditorului, automat se deschidea procedura generalã împotriva debitorului, cu parcurgerea deci şi a fazei reorganizãrii judiciare. O atare dispoziţie legalã este o expresie a art. 126 alin. (2) din Constituţie, ce nu este de naturã a încãlca prevederile art. 124 sau art. 126 alin. (1) din Constituţie.
În fine, raportat la critica de neconstituţionalitate ce vizeazã termenul de 10 zile în care debitorul trebuie sã conteste cererea creditorului de a cere deschiderea procedurii, Curtea constatã cã acesta este un termen de decãdere scurt, stabilit de legiuitor în considerarea faptului cã procedura insolvenţei trebuie sã se desfãşoare cu celeritate. Mai mult, este o prevedere legalã care atrage atenţia pãrţilor asupra gradului de diligenţã ridicat pe care trebuie sã îl manifeste atunci când se pune problema începerii procedurii. Celelalte chestiuni invocate în raport cu aceastã problemã privesc interpretarea şi aplicarea legii, aspect ce nu intrã în sfera de competenţã a Curţii Constituţionale. În consecinţã, nu se poate reţine încãlcarea art. 24 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Niscon" - S.R.L. Caracal şi Societatea Comercialã "Reidom" S.R.L. Reşiţa în dosarele nr. 1.292/104/2009 şi nr. 899/115/2009 ale Tribunalului Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Tribunalului Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 februarie 2010.

PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016