Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 141 din 5 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 6 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã din oficiu în Dosarul nr. 6.929/100/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei ca inadmisibilã, întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc aplicarea legii, or, aceste aspecte excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 6.929/100/2006, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã din oficiu de instanţa de judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 20 alin. (2) din Constituţie pe motiv cã, deşi toate persoanele care se considerã îndreptãţite la mãsuri reparatorii prin echivalent în temeiul <>Legii nr. 10/2001 au depus notificãri în acelaşi termen prevãzut de lege prin titlul VII al <>Legii nr. 247/2005 , s-a instituit un tratament juridic diferenţiat între cei ale cãror notificãri au fost soluţionate anterior intrãrii în vigoare a legii şi cei ale cãror notificãri urmau sã fie soluţionate dupã intrarea în vigoare a acesteia, aceştia din urmã fiind obligaţi sã parcurgã douã proceduri administrative, urmate de douã proceduri jurisdicţionale, deşi durata soluţionãrii notificãrii nu depinde de voinţa pãrţilor.
Aratã cã legea naţionalã obligã persoanele ale cãror imobile au fost preluate de stat abuziv la parcurgerea unei proceduri în douã etape administrative succesive, fiecare urmatã de o fazã jurisdicţionalã, ceea ce duce la prelungirea excesivã a procedurii. Astfel, "indivizibilitatea procedurii este evidentã, instanţa civilã fiind chematã sã constate îndreptãţirea (sau neîndreptãţirea reclamantelor) la restituirea în naturã a unei pãrţi din imobil, ca şi la mãsuri reparatorii prin echivalent, urmând ca instanţa de contencios sã cenzureze cuantumul şi natura acestor mãsuri, dupã stabilirea lor de cãtre Comisia Centralã." Susţine cã, "în aceste condiţii, durata procedurilor depãşeşte termenul rezonabil", astfel încât textele de lege criticate încalcã dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. De asemenea, aratã cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, "Fondul Proprietatea" nu este unul funcţional, chiar în condiţiile adoptãrii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, ceea ce înseamnã cã, în cazul în care restituirea în naturã nu este posibilã, statul nu oferã o despãgubire echitabilã. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în cauzele "Breţcanu contra României" şi "Tudor contra României", a reţinut cã aceasta echivaleazã cu o lipsã prelungitã şi totalã a oricãrei indemnizaţii, reprezentând o încãlcare a dreptului la un bun prevãzut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
Şi, în fine, aratã cã "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o decizie în recurs în interesul legii, respectiv <>Decizia nr. 52 din 4 iunie 2007 , prin care a stabilit cã prevederile cuprinse în <>art. 16 şi urmãtoarele din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , privind procedura administrativã pentru acordarea despãgubirilor, nu se aplicã deciziilor sau dispoziţiilor emise anterior intrãrii în vigoare a <>legii, contestate în termenul prevãzut de Legea nr. 10/2001 . Cu alte cuvinte, pentru dispoziţiile emise ulterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 247/2005 , cum este şi cea care face obiectul prezentului litigiu, sunt aplicabile prevederile <>art. 16 şi urmãtoarele din Legea nr. 247/2005 ."
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Totodatã, apreciazã cã prin criticile de neconstituţionalitate invocate este vizat modul de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedeazã controlului de constituţionalitate exercitat de cãtre Curtea Constituţionalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16-20 din titlul VII "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007.
Textele de lege criticate fac parte din cap. V "Procedurile administrative pentru acordarea despãgubirilor", cap. V^1 "Valorificarea titlurilor de despãgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea" şi <>cap. VI "Cãi de atac în justiţie" ale titlului VII al Legii nr. 247/2005 .
Dispoziţiile constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 20 alin. (2) relative la tratatele internaţionale privind drepturile omului. Totodatã, se invocã şi contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie, privind protecţia proprietãţii, şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prin textele de lege criticate este reglementatã procedura de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în naturã, rezultate din aplicarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Acestea reglementeazã procedurile administrative pentru acordarea despãgubirilor, valorificarea titlurilor de despãgubire, stabilirea algoritmului de atribuire a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea" şi cãile de atac împotriva deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor.
Analizând motivele de neconstituţionalitate invocate, Curtea constatã, însã, cã acestea nu privesc textul de lege criticat, ci aplicarea lui, aspect care, potrivit <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional. Curtea Constituţionalã a statuat în repetate rânduri cã nu intrã în atribuţiile sale cenzurarea aplicãrii legii de cãtre instanţele judecãtoreşti, controlul judecãtoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului cãilor de atac prevãzut de lege.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor de lege criticate într-o cauzã cu o motivare similarã. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.210 din 11 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 8 decembrie 2008, a reţinut cã, potrivit <>Legii nr. 247/2005 , Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor este organ al administraţiei, aflat în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, iar deciziile acesteia pot fi atacate, în condiţiile <>Legii nr. 554/2004 , numai la instanţa de contencios administrativ, prin aceasta nefiind încãlcat dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã din oficiu în Dosarul nr. 6.929/100/2006 Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 februarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
