Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 140 din 21 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 15 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Rodica Smaranda Vulcãnescu în Dosarul nr. 8.180/2005 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde personal autorul excepţiei.
Autorul excepţiei solicitã admiterea acesteia şi depune concluzii scrise, precum şi o copie a unui articol publicat în cotidianul "Ziua".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã procurorul de şedinţã care participã la judecarea plângerii împotriva soluţiei de netrimitere în judecatã este obligat sã punã concluzii în conformitate cu legea şi cã nu existã vreo dispoziţie care sã îl oblige sã susţinã în faţa judecãtorului opinia procurorului superior care a avizat pe cale ierarhicã, în interiorul Ministerului Public, soluţia dispusã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 8.180/2005, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Rodica Smaranda Vulcãnescu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de netrimitere în judecatã dispuse de procuror.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt menite sã aducã atingere imparţialitãţii procurorului care participã la şedinţele de judecatã, deoarece, de vreme ce este subordonat ierarhic, nu poate pune concluzii în contra actului contestat în faţa judecãtorului, întrucât acesta a fost dispus de un procuror cu funcţie de conducere în ierarhia parchetelor. În acest fel se îngrãdeşte principiul legalitãţii care guverneazã activitatea procurorilor, cu consecinţe opuse scopului Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societãţii şi de apãrãtor al ordinii de drept.
Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece, deşi procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, aceştia au, potrivit legii privind organizarea judiciarã, libertatea de a pune concluziile pe care le considerã legale în cauza dedusã judecãţii.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile referitoare la prezenţa obligatorie a procurorului la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor ori a ordonanţelor de netrimitere în judecatã dau expresie rolului sãu constituţional, fãrã vreun alt scop general prestabilit şi fãrã pãrtinire. Procurorul este liber sã prezinte în faţa judecãtorului concluziile pe care le considerã întemeiate potrivit legii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, cu urmãtorul conţinut: "La judecarea plângerii prezenţa procurorului este obligatorie."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 131, referitoare la Rolul Ministerului Public, şi ale art. 132 alin. (1), privind principiile legalitãţii, imparţialitãţii şi controlului ierarhic care guverneazã activitatea procurorilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedurã penalã instituie obligativitatea participãrii procurorului la judecarea plângerilor formulate împotriva soluţiilor de netrimitere în judecatã dispuse de procurori. Participarea procurorului la activitatea judiciarã este de esenţa instituţiei Ministerului Public, prevãzutã expres în art. 131 alin. (1) din Constituţie, în conformitate cu care, în activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor.
Principiul subordonãrii ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine principiului constituţional al imparţialitãţii şi nu este de naturã sã îl împiedice pe procurorul care participã la judecarea plângerilor formulate în baza art. 278^1 din Codul de procedurã penalã sã fie imparţial atunci când plângerile sunt îndreptate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor date de superiorul sãu ierarhic, întrucât în sistemul nostru juridic, la fel ca în toate sistemele în care funcţioneazã instituţia Ministerului Public, procurorul este liber sã prezinte instanţei de judecatã concluziile pe care le considerã întemeiate potrivit legii şi ţinând seama de probele administrate în cauzã.
Aceastã limitã a subordonãrii ierarhice este consacratã expres în <>art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. În acelaşi sens, potrivit art. 64 din legea amintitã, în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevãzute de lege, şi are posibilitatea sã conteste la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formã, în efectuarea urmãririi penale sau în adoptarea soluţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Rodica Smaranda Vulcãnescu în Dosarul nr. 8.180/2005 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
