Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Florin Bucur Vasilescu - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Antonie Iorgovan - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea recursurilor declarate de Presecan Ioan şi Gorenco Elisabeta impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 46 din 2 mai 1995 .
La apelul nominal au rãspuns: Presacan Ioan, asistat de avocat Adrian Todoran, şi Gorenco Elisabeta, prin acelaşi avocat, lipsa fiind Societatea Comercialã "Universal T" - S.A. Cluj-Napoca.
Magistratul-asistent referã ca recursurile sunt declarate şi motivate în termenul legal.
Preşedintele completului întreabã pãrţile dacã sunt probleme prealabile de ridicat.
Apãrãtorul recurentilor depune la dosar, în copie, recursul în interesul legii, declarat de procurorul general financiar impotriva Sentinţei nr. 34 din 15 decembrie 1994 pronunţatã de Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi Cluj şi a Deciziei nr. 196 din 12 aprilie 1995 a Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, şi solicita soluţionarea recursurilor.
Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele completului acorda cuvântul pãrţilor.
Avocatul Adrian Tudoran solicita admiterea recursurilor şi modificarea deciziei atacate în sensul admiterii exceptiei. Susţine ca respingerea exceptiei ca vadit nefondata este gresita, deoarece din însãşi motivarea deciziei rezulta ca aceasta ar fi trebuit respinsã ca inadmisibila. Apreciazã ca reţinerea facuta prin decizia criticata, în sensul ca instanţele Curţii de Conturi nu sunt instanţe judecãtoreşti, situeaza deasupra legii activitatea jurisdicţionalã a acestora, ceea ce contravine principiului constituţional potrivit cãruia "nimeni nu este mai presus de lege". De asemenea, considera ca trebuie facuta o distincţie între sentinţele Colegiului jurisdicţional şi deciziile Sectiei jurisdicţionale, acestea din urma având caracterul unor acte jurisdicţionale, astfel ca ridicarea exceptiei de neconstituţionalitate în fata Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi este admisibilã.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea recursurilor declarate, motivele invocate fiind neintemeiate. Susţine ca, în raport cu competenta Curţii de Conturi, astfel cum este stabilitã prin <>art. 1 din Legea nr. 94/1992 , instanţele sale nu pot fi caracterizate ca instanţe judecãtoreşti şi, ca atare, ele nu pot sesiza Curtea Constituţionalã cu soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate. Arata ca este nefondat şi motivul de recurs prin care se susţine ca soluţia adoptatã de completul de fond exclude posibilitatea pãrţilor de a invoca o excepţie. Invedereaza ca, dupã epuizarea cãilor de atac în fata instanţelor Curţii de Conturi, pãrţilor le este asigurata calea recursului la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, unde pot ridica excepţia de neconstituţionalitate. Cu privire la motivul de recurs prin care se susţine ca trebuie facuta o distincţie între hotãrârile Curţii de Conturi, în funcţie de instanta care le-a pronunţat, îl considera, de asemenea, neîntemeiat, deoarece, asa cum a mai arãtat, singurele în drept de a sesiza Curtea Constituţionalã sunt instanţele judecãtoreşti.
Preşedintele completului declara închise dezbaterile.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 46 din 2 mai 1995 s-a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 , invocatã de recurentii Societatea Comercialã "Universal T" - S.A. Cluj-Napoca, Presecan Ioan şi Gorenco Elisabeta în Dosarul nr. 518/1994 al Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi.
Pentru a pronunţa aceasta soluţie, s-a reţinut ca Plenul Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. II din 15 februarie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 13 martie 1995, a statuat ca, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, excepţiile privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor se pot ridica numai în fata instanţelor judecãtoreşti stabilite de Legea nr. 92/1992 şi Legea nr. 54/1993, în baza art. 125 alin. (1) din Constituţie. Pe cale de consecinta, s-a decis ca sesizarea Curţii Constituţionale se poate dispune doar de instanta judecãtoreascã în fata cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere în condiţiile prevãzute de art. 23 din Legea nr. 47/1992 şi, ca urmare, instanţele Curţii de Conturi nu pot sesiza Curtea Constituţionalã.
Impotriva sus-menţionatei decizii, Presecan Ioan şi Gorenco Elisabeta au declarat recurs pentru urmãtoarele motive: respingerea exceptiei ca vadit nefondata este gresita, deoarece, potrivit insesi motivarii deciziei, ea trebuia respinsã ca inadmisibila; retinand ca instanţele Curţii de Conturi nu sunt instanţe judecãtoreşti, decizia pune aceasta Curte deasupra legii, incalcand astfel prevederile Constituţiei; trebuie facuta o distincţie între sentinţele Colegiului jurisdicţional şi deciziile Sectiei jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, acestea din urma având caracterul unor acte jurisdicţionale.
Întrucât soluţionarea exceptiei s-a fãcut în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fãrã citarea pãrţilor, dupã declararea recursurilor s-au solicitat, potrivit art. 24 alin. (3) din aceeaşi lege, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca recursurile sunt neintemeiate, întrucât instanţele Curţii de Conturi, neavând caracterul unor instanţe judecãtoreşti, nu pot sesiza Curtea Constituţionalã cu excepţii de neconstituţionalitate.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacatã, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, prevederile ce fac obiectul exceptiei raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine:
Prima critica adusã în sensul ca excepţia trebuia respinsã ca inadmisibila iar nu ca vadit nefondata, în afarã de faptul ca aceasta soluţie nu prezintã interes pentru recurenti, este neîntemeiatã. În capitolul III, secţiunea a 2-a, punctul 3 din Legea nr. 47/1992 este reglementatã soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate. Dispoziţiile art. 24 alin. (2) dau posibilitatea completului de judecata sa respingã excepţia, fãrã citarea pãrţilor, atunci când excepţia este vadit nefondata şi exista unanimitate de voturi. În speta, completul de fond a constatat ca sunt întrunite aceste condiţii şi, în consecinta, a respins excepţia ca vadit nefondata. Procedura instituitã prin Legea nr. 47/1992 este prioritara fata de prevederile Codului de proceduri civilã, care, potrivit art. 16 din aceeaşi lege, se aplica numai, în mãsura în care sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curţii Constituţionale, compatibilitate care se stabileşte exclusiv de Curte. De altfel, inadmisibilitatea exceptiei reprezintã un aspect sub care aceasta se invedereaza a fi vadit nefondata. Este de menţionat şi faptul ca, pentru a respinge excepţia ca vadit nefondata, Curtea a reţinut şi prin dispozitiv ca nu a fost legal sesizatã.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se susţine ca soluţia adoptatã situeaza Curtea de Conturi deasupra legii şi se incalca astfel prevederile Constituţiei, nu este întemeiat. Prin faptul ca art. 144 lit. c) din Constituţie impune ca invocarea exceptiei de neconstituţionalitate sa se facã în fata instanţelor judecãtoreşti nu se afecteazã dreptul cetãţenilor de a contesta legitimitatea constituţionalã a legii aplicabile procesului lor, în situaţia în care cererea este de competenta altui organ de jurisdicţie, deoarece principiul accesului liber la justiţie, înscris în art. 21 din Constituţie, asigura în orice litigiu accesul la instanţele judecãtoreşti, în fata cãrora se poate ridica excepţia. Este de necontestat ca impotriva hotãrârilor pronunţate de Curtea de Conturi se poate exercita, dupã epuizarea cãilor de atac administrativ-jurisdicţionale, recursul la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, în fata cãreia orice parte are posibilitatea de a invoca excepţia de neconstituţionalitate. În acest mod este asigurata în orice litigiu respectarea supremaţiei Constituţiei.
De asemenea, este neîntemeiatã şi ultima critica potrivit cãreia completul de fond, netinand seama ca deciziile Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi au caracterul unor acte jurisdicţionale, spre deosebire de sentinţele Colegiului jurisdicţional, care au un caracter administrativ, a reţinut greşit ca în fata Sectiei jurisdicţionale nu se poate ridica excepţia de neconstituţionalitate şi, respectiv, ca aceasta nu poate sesiza Curtea Constituţionalã. Susţinerea nu are nici un temei legal şi, totodatã, este irelevanta în cauza, deoarece, asa cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. II din 15 februarie 1995, obligatorie pentru completul de judecata potrivit art. 26 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, atât Constituţia, prin art. 144 lit. c), cat şi Legea nr. 47/1992, prin art. 23, recunosc numai instanţelor judecãtoreşti dreptul de a sesiza Curtea Constituţionalã. Instanţele judecãtoreşti sunt expres şi limitativ stabilite de Legea nr. 92/1992 şi de Legea nr. 54/1993, în baza art. 125 alin. (1) din Constituţie, şi nu este posibil ca sfera lor sa fie extinsã, astfel ca în mod temeinic completul de fond a reţinut ca instanţele Curţii de Conturi nu pot sesiza Curtea Constituţionalã cu soluţionarea exceptiei.
Având în vedere considerentele expuse, vazand şi prevederile art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Presecan Ioan şi Gorenco Elisabeta impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 46 din 2 mai 1995 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 13 februarie 1996.
PREŞEDINTE,
conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
