Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 137 din 3 aprilie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 28 alin. 3 teza intai din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 137 din 3 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza intai din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 12 mai 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Romeo Badiu în Dosarul nr. 6.519/2002 al Judecãtoriei Galaţi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 noiembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 6.519/2002, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de inculpatul Romeo Badiu într-o cauza penalã având ca obiect sãvârşirea infracţiunii de înşelãciune prevãzute de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile criticate incalca prevederile constituţionale ale art. 131 alin. (1) referitoare la statutul procurorilor, deoarece controlul ierarhic, ca principiu ce guverneazã activitatea procurorilor, este incompatibil cu substituirea procurorului ierarhic superior în activitãţile ce revin prin lege procurorului ierarhic inferior, nefiind de conceput ca procurorul ierarhic superior sa şi controleze şi sa-şi aroge şi dreptul de a efectua lucrãri şi desfasura activitãţi ce revin celui pe care-l controleazã.
Judecãtoria Galaţi a opinat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile legale supuse controlului sunt în concordanta cu dispoziţiile Legii fundamentale, având în vedere ca principiul controlului ierarhic se referã la functionalitatea Ministerului Public, instituind exercitarea controlului din interior asupra activitãţii procurorilor pe linie ierarhica, în condiţiile stabilite de lege.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "Constituţia doar enunta principiul controlului ierarhic care guverneazã activitatea procurorilor, urmând ca legea sa stabileascã conţinutul concret al acestui principiu, ceea ce face însãşi <>Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, prin art. 27 şi art. 28, care reglementeazã atribuţiile Ministerului Public. Subordonarea pe linie ierarhica este cea care diferentiaza statutul procurorilor de cel al judecãtorilor. În temeiul acestei subordonari, legea prevede ca procurorul poate sa suspende, sa infirme actele procurorilor din subordine, sa dea dispoziţii acestora şi, mai mult, sa îndeplineascã atribuţiile procurorilor din subordine, în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cu principiul potrivit cãruia cine poate mai mult poate şi mai puţin. Este greu de imaginat cum procurorul ierarhic superior poate exercita controlul asupra lucrãrilor procurorului, fãrã ca el însuşi sa aibã competenta de a le efectua".
Avocatul Poporului considera ca "dispoziţiile legale criticate prevãd posibilitatea procurorului ierarhic superior de a îndeplini oricare din atribuţiile procurorilor din subordine, iar prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţia României reglementeazã cele trei principii care guverneazã activitatea procurorilor, şi anume: principiul legalitãţii, principiul imparţialitãţii şi principiul controlului ierarhic". Din acest din urma principiu rezulta "legatura între magistraţii ce compun Ministerul Public" şi, "în virtutea acestei legãturi, procurorii sunt obligaţi sa se supunã sefilor lor, adicã sa efectueze sau sa se abţinã de la efectuarea unor acte, din ordinul acestora".
Controlul ierarhic permite procurorului ierarhic superior sa efectueze el însuşi actele şi lucrãrile procurorilor din subordine şi ar fi de neconceput ca aceasta substituire sa nu fie posibila. Legiuitorul a instituit însã o serie de limitãri ale controlului ierarhic, care trebuie realizat în conformitate cu legea.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 28 alin. 3 teza întâi: "Procurorul ierarhic superior poate sa îndeplineascã oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine [...]."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 131 alin. (1), care au urmãtorul conţinut:
- Art. 131 alin. (1): "Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate sunt incluse în capitolul I - "Dispoziţii comune" al titlului III - "Ministerul Public" şi prevãd posibilitatea procurorului ierarhic superior de a îndeplini oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine.
În opinia autorului, posibilitatea parchetului de pe lângã tribunal de a efectua activitatea de supraveghere pentru o infracţiune care, conform dispoziţiilor din Codul de procedura penalã, urmeazã a fi judecata în prima instanta de judecãtorie şi de a sesiza instanta prin rechizitoriu echivaleaza cu adãugarea la principiile constituţionale ale activitãţii procurorilor, menţionate mai sus, a încã unui principiu, acela al subordinii ierarhice, caracteristic organizãrii şi functionarii vechii procuraturi, care a fost înlãturat o data cu adoptarea şi intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991.
În examinarea criticilor formulate, Curtea retine ca principiul subordonarii ierarhice sau al unitãţii de acţiune a membrilor Ministerului Public constituie o aplicare a prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie şi semnifica legatura existenta între membrii Ministerului Public, în virtutea cãreia sunt obligaţi sa se supunã sefilor lor, adicã sa efectueze sau sa se abţinã de la efectuarea unor acte care intra în competenta lor, din ordinul acestora.
În virtutea organizãrii ierarhice, dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Procurorul ierarhic superior poate sa îndeplineascã oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacã sunt contrare legii.
Acest principiu diferentiaza acţiunea magistraţilor procurori de cea a magistraţilor judecãtori şi se justifica prin rolul Ministerului Public în asigurarea aplicãrii unitare a legii.
Asadar, dispoziţia legalã ce formeazã obiectul exceptiei de neconstituţionalitate nu contravine art. 131 alin. (1) din Constituţie şi nici unei alte norme consacrate prin Legea fundamentalã, ci constituie o regula de procedura, pe care legiuitorul are libertatea sa o adopte, în conformitate cu art. 125 alin. (3) din Constituţie. Prevederile legale criticate nu aduc atingere temeiului constituţional invocat, ci, dimpotriva, dezvolta principiul controlului ierarhic în activitatea procurorilor, reprezentând totodatã o garanţie a respectãrii dispoziţiilor constituţionale.
În sfârşit, Curtea constata ca s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, prin Decizia nr. 293 din 5 noiembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 4 decembrie 2002, în sensul ca nu contravine Legii fundamentale.
Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele <>Deciziei nr. 293/2002 îşi pãstreazã valabilitatea şi în acest caz, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 , republicatã, urmeazã a fi respinsã.

Fata de cele mai sus arãtate, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) şi al art. 131 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Romeo Badiu în Dosarul nr. 6.519/2002 al Judecãtoriei Galaţi.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 aprilie 2003.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016