Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 137 din 21 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 13 martie 2008
Ion Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 4.312/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cauzã ce face obiectul Dosarului nr.1.453D/2007 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.454D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 4.489/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã, de asemenea, lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã, în acest dosar, autorul excepţiei a transmis Curţii o cerere prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece "nu are legãturã cu soluţionarea cauzei" aflate pe rolul instanţei de judecatã, aceasta sesizând în mod greşit Curtea Constituţionalã cu o altã excepţie decât cea invocatã, în realitate, de autor. De asemenea, solicitã judecarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate în Dosarul nr. 1.453D/2007.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.454D/2007 la Dosarul nr. 1.453D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a-şi exprima punctul de vedere faţã de excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Acesta solicitã respingerea excepţiei ca inadmisibilã, arãtând cã dispoziţiile <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au fost modificate prin <>art. I pct. 23 din Legea nr. 262/2007 , tocmai în sensul dorit de autorul excepţiei, astfel cã noua redactare a eliminat critica de neconstituţionalitate formulatã, aceasta rãmânând, practic, fãrã obiect.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 2 octombrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 4.312/2/2007 şi nr. 4.489/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepţia a fost ridicatã de Şerban Simedrea în douã cauze distincte: prima, nr. 4.312/2/2007, prin care, la primele douã capete de cerere din cele patru formulate, solicitã Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sã "sesizeze Curtea Constituţionalã pentru declararea ca neconstituţionalã prevederea din <>Legea nr. 95/2007 , art. unic, pct. 2/2" şi "determinarea preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului sã aplice, de urgenţã, din iniţiativa lor personalã, prevederile <>art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 "; a doua cauzã, nr. 4.489/2/2007, prin care solicitã aceleiaşi instanţe de judecatã sã oblige Consiliul Superior al Magistraturii sã rãspundã unei petiţii formulate anterior, cap de cerere pentru soluţionarea cãruia cere transmiterea cãtre Curtea Constituţionalã, spre competentã soluţionare, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum rezultã din încheierile de sesizare şi notele scrise ale autorului, anexate acestora, se susţine cã dispoziţiile legale cuprinse în teza finalã a alin. (1) al <>art. 16 din Legea nr. 554/2004 contravine normelor constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1) prin care se garanteazã dreptul la apãrare şi ale art. 124 alin. (2) potrivit cãrora "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi". Aceasta, deoarece textul de lege prevede obligaţia plãţii despãgubirilor de cãtre persoana fizicã responsabilã de elaborarea, emiterea sau încheierea actului administrativ vãtãmãtor, în solidar cu autoritatea publicã al cãrei funcţionar acesta este, fãrã însã ca autoritatea publicã sã fie parte în proces şi care poate fi condamnatã în lipsã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin cele douã încheieri cu conţinut identic, opineazã în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate reprezentând, de fapt, "garanţii procedurale ale rãspunderii administrativ patrimoniale angajate în ipoteza vãtãmãrii drepturilor şi intereselor persoanei printr-un act administrativ emis de o autoritate publicã printr-o persoanã fizicã din cadrul sãu".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul, în argumentarea punctului sãu de vedere, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Dispoziţia legalã criticatã constituie o garanţie a acoperirii prejudiciului produs, fiind în beneficiul persoanei vãtãmate existenţa unei "solidaritãţi" între persoana fizicã şi autoritatea publicã. Totodatã, textul de lege se referã la cererile în justiţie care pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului, ori, dupã caz, care se face vinovatã de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, cuvântul "şi" sugerând, în primul rând, o acţiune principalã îndreptatã împotriva autoritãţii publice care a emis actul administrativ.
Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale, considerã cã prevederile <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , modificate prin <>art. I pct. 23 din Legea nr. 262/2007 , nu contravin normelor art. 16, art. 21 alin. (2), art. 24 alin. (1) şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, prevederi ce au fost modificate prin <>art. I pct. 23 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. În realitate, din motivarea autorului excepţiei reiese cã acesta are în vedere doar prevederile cuprinse în <>art. 16 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 554/2004 , astfel cã acestea reprezintã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Art. 16 din legea criticatã, intitulat "Introducerea în cauzã a funcţionarului", prevede, la alin. (1), urmãtoarele:
"(1) Cererile în justiţie prevãzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, dupã caz, care se face vinovatã de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacã se solicitã plata unor despãgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivã poate fi obligatã la plata despãgubirilor, solidar cu autoritatea publicã pârâtã."
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege menţionat încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1) prin care se garanteazã dreptul la apãrare şi ale art. 124 alin. (2) potrivit cãrora "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine cã autorul acesteia nu este nemulţumit de instituirea, în sine, a rãspunderii persoanei fizice vinovate pentru elaborarea, emiterea sau încheierea unui act ori, dupã caz, pentru refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, şi nici de solicitarea plãţii unor despãgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere, ca şi condiţie a existenţei unei astfel de rãspunderi, acestea fiind soluţiile legislative conţinute de <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Nemulţumirea autorului excepţiei rezidã în aceea cã autoritatea publicã angajatoare a persoanei fizice împotriva cãreia s-a formulat cererea în justiţie este obligatã la plata în solidar a acelor despãgubiri, fãrã ca ea sã fie parte în proces. Rezultã, în opinia sa, cã "autoritatea publicã respectivã este mai prejos de lege, fiind sancţionatã fãrã a fi parte în proces", şi este "forţatã sã se adreseze justiţiei pentru apãrarea intereselor sale legitime, eventual, dupã ce a fost condamnatã", fãrã a putea exercita în faţa instanţei dreptul sãu la apãrare. Justiţia îşi pierde astfel caracterul de imparţialitate şi egalitate pentru toţi.
Faţã de aceastã criticã, Curtea constatã cã întreaga argumentare a excepţiei se fundamenteazã pe forma anterioarã a art.16 alin. (1) teza finalã din <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cea care conţinea sintagma "autoritate publicã respectivã", referindu-se la solidaritatea dintre aceasta şi persoana vinovatã şi obligatã la plata despãgubirilor acordate de instanţã. Acest text de lege a fost modificat prin <>art. I pct. 23 din Legea nr. 262/2007 de modificare şi completare a <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Intervenţia legislativã nu a modificat soluţia juridicã de principiu anterior conţinutã, însã a avut în vedere chiar sintagma criticatã de autorul excepţiei, în sensul cã aceasta a fost înlocuitã cu cea de "autoritate publicã pârâtã". Prin urmare, persoana juridicã angajatoare, obligatã la plata despãgubirilor în solidar cu persoana vinovatã, are, în virtutea raportului de prepuşenie dintre aceasta şi angajat, calitate procesualã.
Totodatã, se constatã cã, la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate prin Încheierea din 2 octombrie 2007, textul de lege criticat suferise deja modificãrile introduse prin <>Legea nr. 262/2007 , acestea intrând în vigoare în 2 august 2007.
În consecinţã, Curtea constatã cã textul de lege criticat a fost modificat exact în sensul criticilor formulate de autorul excepţiei, care astfel au rãmas, practic, fãrã obiect. În temeiul <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã.
În ceea ce priveşte observaţia autorului excepţiei legatã de faptul cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate invocate prin Încheierea din 2 octombrie 2007 în Dosarul nr. 4.312/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îl constituie, în realitate, dispoziţiile "<>art. unic pct. 2/2 din Legea nr. 95/2007 " şi solicitarea acestuia ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ce face obiectul Dosarului nr. 1.454D/2007 al Curţii Constituţionale, sã fie respinsã ca inadmisibilã, întrucât nu are legãturã cu soluţionarea cauzei, Curtea constatã cã pretinsa eroare a instanţei de judecatã nu poate fi îndreptatã în faţa instanţei de contencios constituţional. Potrivit <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi", iar potrivit art. 29 alin. (6) din aceeaşi lege, " (...) Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. (...)".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Şerban Simedrea în dosarele nr. 4.312/2/2007 şi nr. 4.489/2/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 februarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
