Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 136 din 3 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 6 mai 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 şi ale art. 316 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Viorel Craciun în Dosarul nr. 4.599/2002 al Judecãtoriei Baia Mare.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca nefondata, sustinand ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 4.599/2002, Judecãtoria Baia Mare a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 şi ale art. 316 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de inculpatul Viorel Craciun într-o cauza penalã având ca obiect sãvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în stare de ebrietate şi ultraj, prevãzute de <>art. 37 alin. 1 teza întâi şi a doua din Decretul nr. 328/1966 şi, respectiv, art. 239 alin. 1 şi 3 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale supuse controlului de neconstituţionalitate incalca principiul privind imparţialitatea procurorilor consacrat de art. 131 alin. (1) din Constituţie, întrucât "conferã procurorului care a efectuat urmãrirea penalã proprie şi a întocmit rechizitoriul dreptul sa participe şi la şedinţele de judecata, ajungandu-se la situaţia în care acesta sa cumuleze funcţia de instrucţie penalã cu funcţia de acuzare". Pe de alta parte, dispoziţiile art. 315 şi ale art. 316 din Codul de procedura penalã incalca dreptul autorului exceptiei la un proces echitabil, în sensul prevãzut de art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât "imparţialitatea se determina în mod obiectiv fata de pãrţile procesului penal, presupunand ca magistratul care instrumenteaza şi exercita urmãrirea penalã proprie nu trebuie sa exercite funcţiuni care ar naşte bãnuieli legitime ca imparţialitatea sa obiectivã ar fi pusã în discuţie".
Judecãtoria Baia Mare considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, deoarece nu contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţia României şi nici art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu motivarea ca în legislaţia noastrã nu exista funcţia de judecãtor de instrucţie, situaţie în care procurorul care a instrumentat cazul şi a întocmit rechizitoriul poate prezenta în instanta concluzii, în calitate de reprezentant al Ministerului Public.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca reglementarea constituţionalã şi procesual penalã a activitãţii procurorului asigura garanţia respectãrii drepturilor şi libertãţilor persoanei în procesul penal chiar dacã acesta a efectuat urmãrirea penalã, a pus în mişcare acţiunea penalã, a luat mãsuri preventive sau restrictive de libertate şi a dispus trimiterea în judecata. Dacã actele şi mãsurile procesuale ar fi date în competenta unor persoane diferite, acestea ar trebui efectuate cu respectarea aceluiaşi cadru legal.
Nu se poate susţine ca exista o contradictie între faptul ca procurorul care supravegheazã urmãrirea penalã şi dispune trimiterea în judecata a inculpatului susţine şi acuzarea în proces, atâta vreme cat soluţionarea cauzei revine instanţei judecãtoreşti, respectiv unui magistrat independent şi impartial.
Referitor la practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, invocatã de autorul exceptiei de neconstituţionalitate în susţinerea ei, Guvernul arata ca prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 28/2000 s-a statuat ca, "deşi jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a fixat în sensul ca actele procesuale efectuate de procuror sunt susceptibile de lipsa de impartialitate, aceasta nu conduce automat la concluzia neconstitutionalitatii dispoziţiilor referitoare la rolul procurorului din Codul de procedura penalã, deoarece, astfel cum rezulta din analiza dispoziţiilor procedural penale în materie, prin aceste dispoziţii sunt asigurate drepturile fundamentale, neexistand o contrarietate cu prevederile Constituţiei".
Avocatul Poporului considera, în motivarea punctului sau de vedere, ca "principiile imparţialitãţii şi legalitãţii, a cãror nerespectare o invoca autorul exceptiei, sunt respectate, deoarece procurorii participa la şedinţele de judecata potrivit voinţei legiuitorului, exprimate în dispoziţiile art. 315 şi ale art. 316 din Codul de procedura penalã, norme procedurale conforme dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţia României, potrivit cãrora <<Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege>>.
În acest sens, este de reţinut ca, prin organizarea procesului penal pe baza principiului contradictorialitãţii, Codul de procedura penalã în vigoare obliga organul de urmãrire penalã sa adune probele atât în favoarea, cat şi în defavoarea învinuitului sau inculpatului, iar aceste norme procedural penale sunt în deplina concordanta cu prevederile Constituţiei. În ceea ce priveşte rolul procurorului în faza de cercetare judecãtoreascã, conform dispoziţiilor art. 316 din Codul de procedura penalã, acesta exercita un rol activ în vederea aflarii adevãrului şi a respectãrii dispoziţiilor legale, fiind liber sa prezinte concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii şi ţinând seama de probele administrate, iar atunci când cercetarea judecãtoreascã nu confirma învinuirea sau când a intervenit vreuna din cauzele de încetare a procesului penal, procurorul este obligat sa punã concluzii, dupã caz, de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legat sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 315 şi ale art. 316 din Codul de procedura penalã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 315: "Procurorul este obligat sa participe la şedinţele de judecata ale judecãtoriilor, în cauzele în care instanta de judecata a fost sesizatã prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea sãvârşitã pedeapsa închisorii de 2 ani sau mai mare, în cauzele în care vreunul din inculpati se afla în stare de detenţie sau este minor, precum şi în cazul în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La şedinţele de judecata privind alte infracţiuni, procurorul participa când considera necesar.
La şedinţele de judecata ale celorlalte instanţe, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile.";
- Art. 316: "În desfãşurarea cercetãrii judecãtoreşti şi a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ în vederea aflarii adevãrului şi a respectãrii dispoziţiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate.
Cererile şi concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
Când cercetarea judecãtoreascã nu confirma învinuirea sau când a intervenit vreuna din cauzele de încetare a procesului penal prevãzute în art. 10 lit. f)-h) şi j), procurorul pune, dupã caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 131 alin. (1), care au urmãtorul conţinut:
"Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile criticate sunt incluse în Titlul II, Capitolul II, Secţiunea I din Codul de procedura penalã, destinate desfãşurãrii judecãrii cauzelor care reglementeazã, printre altele, participarea procurorului la şedinţele de judecata şi rolul acestuia în faza de cercetare judecãtoreascã. Astfel, prevederile legale contestate stabilesc condiţiile participãrii obligatorii şi facultative a procurorului la şedinţele de judecata şi rolul exercitat de acesta în faza de cercetare judecãtoreascã, care trebuie realizat potrivit legii, în consonanta cu probele administrate.
În faza de urmãrire penalã, procurorul este obligat, în virtutea rolului sau activ, sa administreze probe atât în favoarea, cat şi în defavoarea învinuitului sau inculpatului, în scopul aflarii adevãrului şi pentru lãmurirea cauzei sub toate aspectele.
Aceleaşi obligaţii îi sunt opozabile reprezentantului Ministerului Public şi în cea de-a doua faza a procesului penal.
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca posibilitatea conferita de textele atacate procurorului care a întocmit actul de sesizare a instanţei, de a participa şi la şedinţele de judecata, aduce atingere principiilor legalitãţii şi imparţialitãţii, sub egida cãrora toţi procurorii trebuie sa îşi desfãşoare activitatea.
În examinarea criticilor formulate, Curtea retine ca imparţialitatea este un corolar al principiului legalitãţii şi rãspunde, ca şi acesta, exigenţei asigurãrii egalitãţii cetãţenilor în fata legii, formulatã în Constituţie, cu statut de drept fundamental, în art. 16.
Din acest principiu rezulta ca procurorul, în calitatea sa de reprezentant al întregii societãţi, de apãrãtor al ordinii de drept, precum şi al drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor [art. 130 alin. (1) din Constituţia României], are obligaţia sa îşi exercite acţiunea cu obiectivitate, fãrã alt scop general prestabilit şi fãrã partinire în favoarea statului sau a vreuneia dintre pãrţile din procesele judiciare la care participa.
Potrivit statutului sau constituţional şi legal, procurorul trebuie sa vegheze ca organele la a cãror activitate participa sau a cãror activitate o supravegheazã sa aplice legea fãrã discriminare.
Ţinând seama de aceste considerente, ca şi de faptul ca, în activitatea lor, procurorii sunt supuşi, conform art. 131 alin. (1) din Constituţie, în egala mãsura, principiului legalitãţii, susţinerea ca art. 315 şi 316 din Codul de procedura penalã ar permite procurorului care participa la dezbaterile judiciare sa fie partinitor nu poate fi primitã nici chiar în ipoteza în care procurorul de şedinţa ar fi întocmit rechizitoriul în cauza sau ar fi efectuat ori supravegheat urmãrirea penalã.
Obligaţia constituţionalã de impartialitate subzistã pentru procuror şi în aceste ipoteze şi nimic nu se opune ca, în raport cu noile probe administrate în cauza sau cu o alta perspectiva de evaluare a probelor administrate în cursul urmãririi penale - perspectiva deschisã de dezbaterile contradictorii din faza de judecata -, procurorul sa îşi schimbe opţiunea privind soluţia ce trebuie pronunţatã şi sa punã concluzii de achitare a inculpatului sau de restituire a dosarului la parchet.
Dimpotriva, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 28 alin. 4 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza.
În sfârşit, Curtea constata ca s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedura penalã prin deciziile nr. 30 din 1 februarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001, şi nr. 40 din 30 ianuarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 20 februarie 2003. Astfel, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiatã, cu motivarea ca procurorii participa la judecata potrivit voinţei legiuitorului exprimate în dispoziţiile contestate pe calea controlului constituţional, norme procedurale care, conform prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, "sunt stabilite de lege".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) şi al art. 131 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 şi ale art. 316 din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Viorel Craciun în Dosarul nr. 4.599/2002 al Judecãtoriei Baia Mare.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 aprilie 2003.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
