Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 135 din 3 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 6 iunie 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Ramnicu Valcea în Dosarul nr. 2.679/2002 al Curţii de Apel Pitesti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul exceptiei personal şi asistat de avocat Voicu Zdrenghea, precum şi consilier juridic Corneliu Fratila pentru Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Reprezentantul autorului exceptiei de neconstituţionalitate solicita admiterea acesteia, întrucât apreciazã ca perioada cuprinsã între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, avutã în vedere de legiuitor pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, nu corespunde realitãţii istorice, ceea ce creeazã discriminare între diferite categorii de persoane cãrora li se aplica legea.
Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti solicita respingerea exceptiei, deoarece prin dispoziţiile <>Legii nr. 189/2000 nu se incalca, asa cum susţine autorul exceptiei, art. 16 alin. (1) din Constituţie şi nici art. 20-23 din aceasta.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât apreciazã ca textele de lege criticate nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 septembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 2.679/2002, Curtea de Apel Pitesti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Ramnicu Valcea într-o cauza de contencios administrativ.
În motivarea exceptiei se susţine ca prevederile art. 294 din Codul de procedura civilã sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, întrucât: în situaţia specialã în care instanta de apel retine cauza spre rejudecare în fond, dar fãrã a da posibilitatea partii care a fost vãtãmatã la instanta de fond (a carei hotãrâre a fost anulatã tocmai pentru acest viciu) sa-şi formuleze cererile pe care le considera necesare în apãrarea sa, se produce o încãlcare a egalitãţii în drepturi a pãrţilor, prin aceea ca "cererea de chemare în garanţie pe care ar trebui sa o formuleze apelantul parat ar fi consideratã o cerere noua fata de cadrul procesului de la instanta de fond şi ar fi respinsã ca inadmisibila"; imposibilitatea formularii de cereri noi în aceasta faza procesuala limiteazã dreptul pãrţilor de a uza de acelaşi numãr de cai de atac; ingradeste accesul la justiţie deoarece, în calea de atac a apelului, partea legal citata pentru o judecata în fond nu poate formula cereri noi.
Curtea de Apel Pitesti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, arata ca interdicţia formularii de cereri noi direct în calea de atac a apelului opereazã pentru toate pãrţile din proces, ratiunea fiind ca o cerere a partii sa fie examinata de cãtre instanta la nivelul tuturor gradelor de jurisdicţie prevãzute de lege. Considera ca nu este încãlcat nici accesul la justiţie, deoarece imposibilitatea formularii de cãtre pãrţi de cereri noi direct în apel "nu înseamnã ca nu se poate formula acea cerere pe calea unei acţiuni separate".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, arata ca textul de lege criticat limiteazã efectul devolutiv al apelului, în temeiul regulii potrivit cãreia apelul nu repune în discuţie decât ceea ce s-a judecat deja. Interdicţia ca în faza de judecata a apelului sa se schimbe calitatea pãrţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata, precum şi de a se face cereri noi evoca totodatã, ca limite, elementele constitutive ale autoritãţii lucrului judecat şi nimic nu ingradeste posibilitatea pãrţilor în proces de a formula noi pretenţii pe calea unei acţiuni separate. Considera ca o asemenea reglementare nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau libertãţi constituţionale, ci, dimpotriva, aceasta reprezintã o garanţie a aplicãrii riguroase a principiilor fundamentale ale procesului civil, a respectãrii drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale pãrţilor. Procedura de soluţionare a apelului, precum şi intreaga procedura de judecata se întemeiazã chiar pe dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie, invocate ca fiind incalcate. În ceea ce priveşte contrarietatea cu art. 16 din Constituţie, arata ca "normele cuprinse în textul de lege criticat sunt aplicabile tuturor cauzelor de acest fel, precum şi tuturor pãrţilor din aceste cauze, în egala mãsura".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 294 din Codul de procedura civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 294: "În apel nu se poate schimba calitatea pãrţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata şi nici nu se pot face cereri noi. Excepţiile de procedura şi alte asemenea mijloace de apãrare nu sunt considerate cereri noi.
Se vor putea cere însã dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despãgubiri ivite dupã darea hotãrârii primei instanţe. De asemenea, se va putea solicita compensaţia legalã."
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, care prevãd:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã retine ca, în esenta, critica referitoare la prevederile art. 294 din Codul de procedura civilã are în vedere faptul ca, în apel, nu pot fi formulate cereri noi, respectiv cereri de chemare în garanţie, ceea ce, în opinia autorului acesteia, ar contraveni art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie.
În legatura cu invocarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca interdicţia introducerii unor cereri noi în apel, prevãzutã de art. 294 din Codul de procedura civilã, este justificatã de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea pãrţilor, astfel ca aceasta soluţie legislativã nu are semnificatia încãlcãrii principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice. Soluţia deriva din rolul instanţei de apel, şi anume acela de a examina regularitatea hotãrârii primei instanţe cu privire la pretenţiile care au fost deduse în fata sa. Nici faptul ca o parte a fost lipsitã, la judecata în fond, de posibilitatea introducerii unei cereri de chemare în garanţie nu poate fi opus caracterului devolutiv al apelului, deoarece o asemenea cerere poate forma obiectul unui litigiu de sine statator, fãrã ca prin aceasta sa fie afectatã egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice.
În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea prin textul de lege criticat a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea constata, de asemenea, ca interdicţia introducerii de cereri noi în apel nu ingradeste accesul liber la justiţie, întrucât nimic nu impiedica pãrţile în proces sa formuleze noi pretenţii pe calea unei alte acţiuni civile.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Ramnicu Valcea în Dosarul nr. 2.679/2002 al Curţii de Apel Pitesti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 aprilie 2003.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
