Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 135 din 23 martie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 135 din 23 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 20 aprilie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihaela Bãdilã în Dosarul nr. 178/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi nici celor din actele internaţionale invocate de autorul excepţiei, deoarece instanţa de recurs este chematã sã se pronunţe, în principiu, numai asupra problemelor de drept, condiţii în care interdicţia de a administra probe noi în recurs, cu excepţia înscrisurilor, apare ca justificatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 decembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 178/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Mihaela Bãdilã, inculpat recurent în dosarul menţionat.
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), referitoare la dreptul la un proces echitabil, şi ale art. 23 alin. (12), privind legalitatea pedepsei, precum şi ale art. 6 pct. 1 şi 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se motiveazã cã instanţa, fãcând aplicarea dispoziţiilor criticate, nu este obligatã sã distingã între mijloacele de probã şi actele procedurale efectuate în mod ilegal şi cele realizate legal, pentru a reţine în vederea formãrii convingerii şi pronunţãrii hotãrârii numai probele conţinute în acestea din urmã.
Cu privire la neconformitatea cu dreptul la un proces echitabil, se aratã cã acesta presupune posibilitatea pãrţilor din proces de a-şi susţine cauza, în condiţii care sã nu le dezavantajeze, pe tot parcursul procesului. De asemenea, acest drept presupune ca verificarea hotãrârilor atacate sã se facã prin înlãturarea mijloacelor de probã obţinute ilegal şi excluderea acestora din procesul de formare a convingerii judecãtorului asupra vinovãţiei.
În ceea ce priveşte contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie, republicatã, se subliniazã cã principiul legalitãţii obligã la verificarea hotãrârii atacate şi la pronunţarea unei hotãrâri ca urmare a soluţionãrii recursului, care sã stabileascã definitiv vinovãţia şi pedeapsa aplicatã, pe baza probelor administrate conform legilor în vigoare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã considerã cã excepţia este nefondatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin nici uneia dintre prevederile constituţionale invocate, nici celor din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 23 alin. (12), precum şi cu cele ale art. 6 pct. 1 şi 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, este neîntemeiatã. Se aratã în acest sens cã, în ipoteza în care considerã cã este necesarã administrarea unor probe noi, instanţa poate, potrivit dispoziţiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedurã penalã, sã admitã recursul, sã caseze hotãrârea atacatã şi sã dispunã rejudecarea în fond a cauzei.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile potrivit cãrora instanţa de recurs verificã hotãrârea atacatã pe baza lucrãrilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi, fãrã a controla fondul pricinii, nu constituie o încãlcare a dreptului la un proces echitabil. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat cã este competenţa legiuitorului de a institui reguli de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti. Este o soluţie care rezultã din prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, republicatã.
În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, faţã de prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie, republicatã, se precizeazã cã dispoziţiile constituţionale invocate nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
"Instanţa, judecând recursul, verificã hotãrârea atacatã pe baza lucrãrilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi, prezentate la instanţa de recurs.
Instanţa este obligatã sã se pronunţe asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror şi de pãrţi."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã cã prin dispoziţiile de lege criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), potrivit cãrora pãrţile au dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12), conform cãrora nici o pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii, precum şi ale art. 6 pct. 1 şi 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu interzic recurentei posibilitatea de a-şi susţine cauza în condiţii care sã nu o dezavantajeze în raport cu pãrţile adverse şi de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile procesuale prevãzute de lege. Nu se poate reţine nici critica privitoare la dreptul la un proces echitabil înscris în Constituţie şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, prin Decizia nr. 240 din 12 septembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 11 octombrie 2002. Respingând excepţia ca neîntemeiatã, Curtea a invocat prevederile constituţionale potrivit cãrora competenţa şi procedura de judecatã sunt prevãzute de lege [art. 125 alin. (3), în prezent art. 126 alin. (2)], iar dreptul de exercitare a cãilor de atac are câmp de realizare în condiţiile legii (art. 128, în prezent art. 129), precizând cã textul <>art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, introdus prin Legea nr. 45/1993 , are la bazã prevederile constituţionale menţionate.
Curtea a arãtat, de asemenea, cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã dreptul la apãrare. Inculpatul a avut posibilitatea de a cere administrarea probelor considerate necesare cu ocazia judecãrii apelului, iar potrivit art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 385^9. Pe de altã parte, potrivit art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedurã penalã, în cazul în care constatã cã sunt necesare probe noi, instanţa poate sã admitã recursul şi sã dispunã rejudecarea cauzei de cãtre instanţa de recurs.
Neexistând elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în aceastã materie, considerentele şi soluţia cuprinse în aceastã decizie rãmân valabile şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihaela Bãdilã în Dosarul nr. 178/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 martie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

---------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016