Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 133 din 3 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si ale art. 333-336 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 6 mai 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi ale art. 333-336 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Ciprian Batranu, Carmen Batranu şi Societatea Comercialã "C&C CONSACO" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.187/COM/2002 al Tribunalului Constanta.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public considera textul de lege criticat ca fiind constituţional, invocand în acest sens jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale privind dreptul la apãrare, întrucât lasa la latitudinea reclamantului alegerea citarii celorlalte pãrţi interesate şi nu prevede necesitatea prezentei la investirea cu formula executorie a cambiei sau biletului la ordin a ambelor pãrţi - creditorul şi debitorul. Lipsirea debitorului de dreptul de a se apara în fata primei instanţe, de posibilitatea de a invoca o eventuala nelegalitate, ce poate aparea în cererea creditorului, echivaleaza cu o încãlcare a dreptului sau constituţional la apãrare. Se mai arata ca, prin instituirea, fãrã temei, în cadrul procedurilor necontencioase, a regulii necitarii pãrţilor, nu se respecta contradictorialitatea procesului civil, iar partea care nu este citata este lipsitã de posibilitatea exercitãrii tuturor gradelor de jurisdicţie.
Tribunalul Constanta apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât autorul îşi fundamenteazã argumentarea pe ideea eronatã a existenţei unei echivalente între citarea pãrţilor în procesul civil şi dreptul la apãrare. Se arata ca dreptul la apãrare are un conţinut mult mai complex, citarea constituind doar un segment al exercitãrii acestui drept.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca investirea cu formula executorie a cambiei constituie o procedura de control formal, care nu repune în discuţie fondul pricinii, motiv pentru care legiuitorul i-a conferit caracter necontencios, în scopul asigurãrii celeritatii, esenţialã în faza executãrii silite. Se invoca Decizia Curţii nr. 69/2002, prin care instanta constituţionalã a respins ca fiind neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte dispoziţiile pretins a fi incalcate cuprinse în actele internaţionale privind drepturile omului, se arata ca acestea nu au relevanta în cauza, deoarece ele reglementeazã drepturi specifice procesului penal.
Avocatul Poporului apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate prevãd suficiente garanţii privind exercitarea dreptului de apãrare (posibilitatea debitorului de a face opoziţie la executare, exercitarea apelului impotriva încheierilor de încuviinţare asupra cererilor necontencioase etc.). Se mai arata ca, prin Decizia nr. 69/2002, Curtea s-a mai pronunţat asupra exceptiei de neconstituţionalitate, excepţie ridicatã de acelaşi autor într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Constanta.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie, pe de o parte, dispoziţiile <>art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificãrile ulterioare, şi, pe de alta parte, dispoziţiile art. 333-336 din Codul de procedura civilã. Textele legale criticate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 61 din Legea nr. 58/1934 : "Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.
Formula executorie este cea arãtatã în art. 269 din Codul de procedura civilã.
Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecãtoria.
Încheierea de investire nu este supusã apelului.
Somatiunea de executare trebuie sa cuprindã transcrierea exactã a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezulta suma datoritã.
Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face menţiune şi de actul din care rezulta mandatul."
Dispoziţiile criticate din Codul de procedura civilã au urmãtorul conţinut:
- Art. 333: "Cererea va cuprinde numele şi domiciliul celui care o face şi ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate înaintea instanţei, precum şi arãtarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii şi semnatura.
Ea va fi însoţitã de înscrisurile pe care se sprijinã.";
- Art. 334: "Instanta îşi verifica competenta din oficiu, putând cere partii lãmuririle necesare.
Dacã instanta se declara necompetentã va trimite dosarul instanţei în drept sa hotãrascã.";
- Art. 335: "Dacã cererea, prin însuşi cuprinsul ei sau prin obiecţiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintã caracter contencios, instanta o va respinge.";
- Art. 336: "Încheierea prin care se încuviinţeazã cererea este executorie.
Ea este supusã apelului.
Termenul de apel va curge de la pronunţare, pentru cei care au fost de fata, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Apelul poate fi fãcut de orice persoana interesatã, chiar dacã nu a fost citata la dezlegarea cererii.
Apelul se face într-un singur exemplar, neînsoţit de copii.
Executarea încheierii poate fi suspendatã de instanta de apel cu sau fãrã cauţiune.
Apelul şi recursul se judeca în camera de consiliu."
Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile art. 24 din Constituţie, conform cãrora:
"(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
De asemenea, în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se invoca şi prevederile internaţionale cuprinse în:
- Art. 11 alin. 1 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, potrivit cãruia "Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovatã pana când vinovãţia sa va fi stabilitã în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apãrãrii sale.";
- Art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, conform cãruia "Orice persoana acuzata de comiterea unei infracţiuni penale are dreptul, în condiţii de deplina egalitate, la cel puţin urmãtoarele garanţii: [...]
d) sa fie prezenta la proces şi sa se apere ea însãşi sau sa aibã asistenta unui apãrãtor ales de ea; dacã nu are apãrãtor, sa fie informatã despre dreptul de a-l avea şi, ori de câte ori interesul justiţiei o cere, sa i se atribuie un apãrãtor din oficiu, fãrã plata, dacã ea nu are mijloace pentru a-l remunera" [...]
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin dreptului la apãrare prevãzut de art. 24 din Constituţie. Cambia este un act juridic complex, un titlu la ordin complet şi formal, care da expresie voinţei unui debitor de a stinge datoria sa, provenitã dintr-un raport obligational preexistent, pe calea plãţii fãcute de cãtre un terţ, la scadenta sau la ordinul beneficiarului cambiei.
Pentru valorificarea drepturilor cambiale, posesorul cambiei poate folosi, potrivit legii, acţiunile cambiale sau calea executãrii directe a cambiei, reglementatã de textul de lege criticat. Aceasta cale reprezintã o procedura simplificata, mai scurta şi mai puţin costisitoare, de care posesorul poate beneficia în virtutea cambiei, care are valoarea unui titlu executor. În vederea executãrii cambiale, <>art. 61 din Legea nr. 58/1934 impune investirea cambiei cu formula executorie, competenta fiind instanta judecãtoreascã, care trebuie sa verifice îndeplinirea condiţiilor formale ale cambiei şi scadenta acesteia. Astfel, investirea cu formula executorie a cambiei constituie o procedura de control formal, care nu pune în discuţie fondul cauzei, motiv pentru care legiuitorul a înţeles sa îi confere caracter necontencios, în vederea asigurãrii celeritatii, cerinta esenţialã în faza executãrii silite. Situaţia este similarã cu aceea a investirii unei hotãrâri judecãtoreşti definitive cu formula executorie, în privinta cãreia, de asemenea, nu a fost consideratã necesarã prezenta tuturor pãrţilor litigante.
Critica de neconstituţionalitate a textelor legale menţionate, în raport cu dispoziţiile art. 24 din Constituţie, este cu atât mai neîntemeiatã cu cat, în aceasta materie, sunt prevãzute anumite cai de atac tocmai ca un reflex al dreptului la apãrare. Astfel, <>art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 prevede, pentru debitor, calea de atac a opoziţiei la executare, în cadrul cãreia acesta are posibilitatea sa invoce, în apãrarea sa, excepţiile cambiale. De asemenea, art. 336 alin. 2 şi 4 din Codul de procedura civilã prevede ca încheierea de încuviinţare a unei cereri necontencioase este supusã apelului, cale de atac care poate fi exercitatã de orice persoana interesatã, chiar dacã nu a fost citata la dezlegarea cererii.
În aceea ce priveşte invocarea în motivarea exceptiei a dispoziţiilor art. 11 alin. 1 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului şi ale art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, întrucât acestea au în vedere exclusiv domeniul dreptului penal, nu sunt aplicabile în speta dedusã controlului constituţional.
De altfel, asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate, Curtea s-a mai pronunţat (Decizia nr. 69/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2002), ratiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare pastrandu-şi valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi ale art. 333-336 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Ciprian Batranu, Carmen Batranu şi Societatea Comercialã "C&C CONSACO" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.187/COM/2002 al Tribunalului Constanta.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 aprilie 2003.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
