Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Valer-Vasilie Bica - magistrat-asistent
Pe rol pronunţarea asupra recursului declarat de Societatea Comercialã "Agrocom" - S.A. Bistrita impotriva <>Deciziei nr. 76 din 19 iunie 1996 , prin care Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13 din 31 ianuarie 1995 privind unele mãsuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare şi de imbunatatire a decontãrilor în economie.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 8 octombrie 1996 în prezenta recurentei şi a reprezentantului Ministerului Public, în absenta intimatei Banca Agricolã - S.A. - Sucursala judeteana Bistrita-Nasaud, legal citata, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, cînd, avînd nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a aminat pronunţarea pentru data de 15 octombrie 1996 şi apoi, la 29 octombrie 1996.
CURTEA,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 76 din 19 iunie 1996, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 .
Pentru a pronunţa aceasta soluţie, Curtea a reţinut, în esenta, urmãtoarele:
- regimul special de supraveghere economico-financiarã, instituit de aceasta ordonanta pentru regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital majoritar de stat care înregistreazã pierderi, fluxuri financiare negative, plati restante sau le lipsesc pieţele de desfacere, nu incalca prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, privind ocrotirea egala a proprietãţii private indiferent de titular, asa cum se susţine în excepţia invocatã;
- dacã s-ar declara neconstitutionala limitarea aplicãrii ordonanţei numai la agenţii economici sus-mentionati - asa cum se cere prin excepţia ridicatã - implicit regimul de supraveghere s-ar extinde la orice alt agent economic, ceea ce depãşeşte limitele controlului, întrucît Curtea ar îndeplini funcţia unui legislator pozitiv.
Impotriva acestei decizii, Societatea Comercialã "Agrocom" - S.A. Bistrita a declarat, în termen legal, recurs motivat, în esenta, cu aceleaşi considerente expuse în prima instanta şi anume:
a) limitarea avantajelor legate de regimul de supraveghere economico-financiarã doar la regiile autonome şi la societãţile cu capital majoritar de stat incalca principiul ocrotirii egale a proprietãţii indiferent de titular, prevãzut de art. 41 alin. (2) din Constituţie;
b) decizia recuratã se referã la "agenţii economici cu capital de stat", or, <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 are în vedere şi societãţile comerciale cu capital majoritar de stat;
c) întrucît <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 se referã la societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, implicit de prevederile ei beneficiazã actionarii privati minoritari ai acestor societãţi, ceea ce este contrar ocrotirii egale a proprietãţii acestora cu aceea a actionarilor din societãţile cu capital integral privat;
d) prin excepţie s-a urmãrit eliminarea circumstantierii prevãzute la art. 2 din ordonanta, referitoare la aplicarea regimului pe care îl instituie numai la agenţi economici cu capital de stat, ceea ce nu are semnificatia unei excepţii prin omisiune.
"În completarea probatoriului" aflat la dosarul cauzei, recurentul depune articolul "Încã o ordonanta pentru iertarea de datorii a regiilor", publicat în ziarul "Adevãrul" nr. 1.963 din 4 septembrie 1996, articol ce ar dovedi ca discriminarea fata de agenţii economici cu capital privat, introdusã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 , este perceputã ca atare de opinia publica şi în care se contrapune acestui act normativ Ordonanta Guvernului nr. 13/1996 care "se aplica tuturor debitorilor persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate".
CURTEA,
examinînd decizia atacatã în raport cu motivele de recurs invocate, cu prevederile Constituţiei, ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1995 şi ale Legii nr. 47/1992 şi vazind concluziile recurentului şi ale reprezentantului Ministerului Public, retine urmãtoarele:
Guvernul, prin <>Ordonanta nr. 13/1995 , a stabilit unele mãsuri pentru accelerarea procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat. În esenta, prin aceasta ordonanta se instituie un regim special de supraveghere economico-financiarã pentru regiile autonome şi pentru societãţile comerciale în care statul deţine capitalul majoritar şi care înregistreazã pierderi, fluxuri financiare negative, plati restante sau care nu au pieţe de desfacere, în scopul realizãrii unui flux financiar pozitiv, reducerii şi eliminãrii plãţilor restante şi încasãrii creanţelor, desfãşurãrii unor activitãţi profitabile şi reducerii solicitãrilor privind finanţarea din fonduri publice.
Ordonanta stabileşte ca regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital majoritar de stat aflate în regimul de supraveghere economico-financiarã sînt obligate sa elaboreze programe de restructurare şi redresare financiarã şi dispune ca acestea sa realizeze, prin conciliere între ele, restructurarea datoriilor restante pe calea reesalonarii, reducerii sau anulãrii. De asemenea, se prevede ca bãncile comerciale cu capital majoritar de stat, la cererea agenţilor economici sus-amintiti, vor proceda la reesalonarea creditelor restante, acestora acordindu-li-se şi posibilitatea de a beneficia de noi credite bancare garantate de Ministerul Finanţelor. Ordonanta abiliteaza Ministerul Finanţelor şi consiliile locale şi judeţene sa acorde, la cerere şi în anumite condiţii, regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, aminari şi reesalonari la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, precum şi aminari, eşalonãri, reduceri şi scutiri de majorãri de intirziere calculate pentru neplata în termen a acestora.
Pentru aplicarea prevederilor ordonanţei, Curtea dispune constituirea fondului de redresare financiarã la dispoziţia Guvernului pentru acordarea unor facilitãţi personalului disponibilizat în urma aplicãrii programelor de restructurare şi redresare financiarã şi pentru acordarea de credite fãrã dobinda regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, consumatori de energie electrica şi gaze naturale, aflaţi în incapacitate de plata şi care pot demonstra ca au luat toate mãsurile necesare pentru a-şi îmbunãtãţi situaţia financiarã.
Potrivit ordonanţei, pierderile înregistrate de agenţii economici, neacoperite pe seama profiturilor realizate, se lichideazã prin reducerea corespunzãtoare a fondului de rezerva, a patrimoniului propriu al regiei autonome sau a capitalului social al societãţii comerciale.
Societatea Comercialã "Agrocom" - S.A. Bistrita, motivindu-şi recursul, se referã exclusiv la art. 2, potrivit cãruia: "În vederea accelerarii procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, la propunerea ministerelor de resort şi a consiliilor locale sau judeţene, dupã caz, pentru regiile autonome, respectiv a Agenţiei de Restructurare, cu avizul Fondului Proprietãţii de Stat şi al ministerelor pentru societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, Guvernul stabileşte, prin hotãrîri, agenţii economici pentru care se instituie regimul special de supraveghere economico-financiarã.
Acest regim se instituie pentru regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital majoritar de stat care înregistreazã pierderi, fluxuri financiare negative, plati restante sau care nu au piata de desfacere pentru utilizarea corespunzãtoare a capacitãţilor de producţie existente şi a cãror activitate afecteazã desfãşurarea normalã a proceselor din economie.
Obiectivele regimului special de supraveghere economico-financiarã sînt:
a) realizarea unui flux financiar pozitiv;
b) reducerea şi, în final, eliminarea plãţilor restante şi încasarea creanţelor;
c) desfãşurarea unei activitãţi economice profitabile şi reducerea solicitãrilor privind finanţarea din fonduri publice".
în esenta, atît în motivarea exceptiei, cît şi în recurs, se invoca numai facilitãţile prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 şi nu regimul de supraveghere economico-financiarã în ansamblul sau, care afecteazã grav exerciţiul prerogativelor conferite proprietarului în exploatarea bunurilor ce îi aparţin. De aceea, ceea ce ordonanta instituie este în principal un sistem de control şi de substituire în atributele proprietarului a unor agenţi guvernamentali - ministerele de resort, Agenţia de Restructurare, Ministerul Finanţelor etc. - în scopul elaborãrii şi executãrii unor programe de restructurare şi redresare economico-financiare a agentului economic avut în vedere, aprobate de Guvern, unele avantaje acordate în acest scop nefiind decît consecinţe corespunzãtoare. Regimul economico-financiar astfel instituit este, însã, de neconceput - asa cum s-a arãtat în decizia recuratã - fata de societãţile comerciale cu capital privat, întrucît ar avea semnificatia unei ingerinţe nejustificate în activitatea lor, capitalul social al societãţilor respective nefiind de stat. Este semnificativ în acest sens ca în cadrul acestor mãsuri este şi reducerea capitalului social şi al patrimoniului agentului economic.
Critica adusã deciziei recurate pentru ca se referã la "agenţii economici cu capital de stat" şi nu la agenţii economici cu capital majoritar de stat, avuti în vedere de <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 , este pur speculativa, întrucît notiunile nu se exclud. În esenta, mãsurile de restructurare au ca obiectiv protecţia capitalului de stat, ceea ce corespunde principiilor economiei de piata, potrivit cãrora cel care deţine capitalul are rolul hotaritor.
De aceea mãsurile de supraveghere nu sînt contrare ocrotirii egale a dreptului de proprietate ci, dimpotriva, corespund prerogativelor acestuia, iar generalizarea lor şi la agenţii economici privati ar avea semnificatia unei etatizari a economiei.
Referitor la susţinerea ca de prevederile ordonanţei în discuţie beneficiazã şi actionarii privati minoritari în societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, este de observat ca ceea ce afecteazã regimul de supraveghere instituit prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 este regimul de exploatare a proprietãţii societãţii, nu dreptul de proprietate asupra acţiunilor, iar dacã s-ar generaliza acest regim şi asupra agenţilor economici privati, într-adevãr prerogativele actionarilor, pe care aceştia le exercita în cadrul adunãrii generale a actionarilor, ar fi afectate. În fond, actionarii minoritari nu sînt beneficiarii mãsurilor respective, ci suporta consecinţele lor, ca urmare a faptului ca într-o societate capitalul majoritar decide. De aceea generalizarea regimului de supraveghere - asa cum se cere prin excepţie - este contrarã principiului constituţional al garantarii dreptului de proprietate prevãzut de art. 41 alin. (1) din Constituţie.
Susţinerea ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 nu ar avea semnificatia unei excepţii prin omisiune, asa cum retine decizia recuratã, invocarea ei urmãrind, în fapt, eliminarea circumstantierii avantajelor economico-financiare acordate de ordonanta numai la agenţii economici cu capital majoritar de stat, nu poate fi primitã, deoarece sensul acestei circumstantieri este tocmai eliminarea din cimpul reglementãrii a celorlalţi agenţi economici, asa încît, dacã ea ar fi înlãturatã, generalizindu-se regimul ordonanţei, s-ar modifica vointa expresã şi indubitabila a legiuitorului astfel ca, în mod evident, Curtea ar îndeplini funcţia unui legiuitor pozitiv.
În legatura cu articolul din ziarul "Adevãrul" comunicat "în completarea probatoriului" şi cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 13/1996 la care acesta face referire, este de remarcat ca, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã nu statueazã decît asupra problemelor de drept, iar ordonanta, cum de altfel şi recurenta arata, nu abroga <>ordonanta anterioarã, nr. 13/1995 , referindu-se doar la amînarea plãţii majorãrilor de intirziere, inclusiv a dobinzilor datorate statului de cãtre toate categoriile de debitori persoane juridice şi persoane fizice, lucru irelevant pentru soluţionarea recursului de fata.
Comparind prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1995 cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 13/1996, se poate constata ca:
- stabilesc mãsuri aplicabile în ani diferiţi (1995 şi 1996) pentru situaţii din ani diferiţi (1994 şi 1995) şi, în principal, pentru categorii diferite de debitori ai statului;
- finalitatea emiterii celor doua ordonanţe diferã, de la instituirea unui regim special de supraveghere economico-financiarã pentru anumiti agenţi economici, prima, la acordarea unor înlesniri referitoare la majorãrile de intirziere datorate de toţi debitorii statului, cea de-a doua.
În esenta, atît prin excepţia invocatã, cît şi prin recursul formulat, ceea ce urmãreşte autorul lor este sa beneficieze de unele avantaje prevãzute în <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 , omitind însã ca ele sînt consecinta unui regim de supraveghere economico-financiarã, ca expresie a interventionismului de stat în economie, şi ca acest regim este incompatibil cu principiul garantarii proprietãţii agenţilor economici cu capital privat. Deci ceea ce omite contestatorul este ca nu poate beneficia de avantaje fãrã a suporta rigorile regimului de supraveghere care, în substanta sa, nu este un regim de ocrotire a proprietãţii, ci de control în interesul capitalului de stat, acolo unde el este unic sau majoritar.
Pentru motivele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 şi 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Societatea Comercialã "Agrocom" - S.A. Bistrita impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 76 din 19 iunie 1996 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 29 octombrie 1996.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Valer-Vasilie Bica
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
