Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE Nr. 129*) din 6 decembrie 1995  privind exceptia de neconstitutionalitate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE Nr. 129*) din 6 decembrie 1995 privind exceptia de neconstitutionalitate

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 105 din 23 mai 1996
-----------------------
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 50 din 30 aprilie 1996.


Lucian Stangu - preşedinte
Ioan Deleanu - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã, invocatã de recurenta parte vãtãmatã Zugravu Maria în Dosarul nr. 2.083 P/1995 al Tribunalului Braşov.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 30 noiembrie 1995, concluziile pãrţilor fiind consemnate în încheierea din aceeaşi data. Curtea, avînd nevoie de timp pentru deliberare, a aminat pronunţarea pentru data de 6 decembrie 1995, cînd a adoptat prezenta decizie.

CURTEA,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 august 1995, pronunţatã în Dosarul nr. 2.083 P/1995, Tribunalul Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã, invocatã de recurenta parte vãtãmatã Zugravu Maria.
În susţinerea exceptiei se arata, în esenta, ca prevederile art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, care garanteazã accesul liber la justiţie, precum şi celor ale art. 128 din Constituţie, potrivit cãrora impotriva hotãrîrilor judecãtoreşti pãrţile interesate pot exercita cãile de atac.
În opinia exprimatã, Tribunalul Braşov considera ca excepţia nu este intemeiata, dispoziţiile art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã fiind în concordanta cu prevederile art. 21 şi ale art. 128 din Constituţie. Se precizeazã ca prevederile criticate sub aspectul constituţionalitãţii nu ingradesc dreptul persoanei de a se adresa justiţiei - art. 21 din Constituţie - şi nici pe acela de a exercita cãile de atac - art. 128 din Constituţie -, deoarece, dupã soluţionarea fondului cauzei, partea interesatã are deschise cãile de atac, instanta de control judiciar putind indrepta eventualele greşeli ale instanţei de fond.
Pentru soluţionarea exceptiei, în conformitate cu art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere Camerei Deputaţilor, Senatului precum şi Guvernului.
În punctul de vedere al Camerei Deputaţilor se arata, în esenta, ca dispoziţiile art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã nu ingradesc accesul liber la justiţie, consacrat în art. 21 din Constituţie, şi sînt în concordanta cu prevederile art. 128 din legea fundamentalã, care reglementeazã folosirea cãilor de atac impotriva hotãrîrilor judecãtoreşti, în sensul ca acestea se exercita "în condiţiile legii". În concluzie, se propune respingerea exceptiei.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia nu este intemeiata, deoarece dispoziţiile legale ce fac obiectul acesteia nu privesc fondul cauzei, ci numai aspecte adiacente ale procesului penal. Se considera ca, potrivit art. 128 din Constituţie, pãrţile şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac "în condiţiile legii", ceea ce înseamnã ca acestea pot fi folosite numai impotriva hotãrîrilor prin care s-a soluţionat fondul procesului penal şi numai în condiţiile prevãzute de lege, respectiv de Codul de procedura penalã. Se considera, de asemenea, ca excepţia este nefondata şi pentru faptul ca ea nu se referã la o problema de constitutionalitate, ci la una de interpretare juridicã, de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti. Totodatã, se arata ca, în speta, nu se poate retine ca, în lipsa cãilor de atac, hotãrîrea de declinare a competentei este exclusa controlului judiciar, deoarece, prin orice declinare, determinata fie de competenta materialã, fie de cea teritorialã, se ajunge la cel puţin un control judiciar din partea unei instanţe superioare, cu prilejul regulatorului de competenta.
Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,
examinînd încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public şi ţinînd seama de prevederile art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 1, art. 3 şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Referitor la fondul exceptiei, este de menţionat ca, într-adevãr, potrivit art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã, "Hotãrîrea de declinare a competentei nu este supusã recursului".
În motivarea exceptiei se arata ca aceasta dispoziţie legalã este contrarã prevederilor art. 21 şi 128 din Constituţie.
Dispoziţiile art. 21 din Constituţie prevãd, în alin. (1), ca "Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime", iar în alin. (2), ca "Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept".
Prin excepţie se apreciazã ca împiedicarea unei persoane de a exercita o cale de atac impotriva unei hotãrîri judecãtoreşti de declinare a competentei în materie penalã ingradeste accesul liber la justiţie şi creeazã posibilitatea menţinerii unor hotãrîri nelegale, acestea nefiind cenzurabile.
În legatura cu aceasta critica, este de reţinut ca liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfãptuieşte. Accesul liber la justiţie nu înseamnã însã ca el trebuie asigurat la toate structurile judecãtoreşti - judecãtorii, tribunale, curţi de apel, Curtea Suprema de Justiţie - şi la toate cãile de atac prevãzute de lege - apel, recurs etc. -, deoarece competenta şi cãile de atac sînt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite, asa cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. De aceea dispoziţia înscrisã în art. 21 alin. (2) din Constituţie, în sensul ca nici o lege nu poate îngrãdi accesul la justiţie, are ca semnificatie, astfel cum s-a reţinut prin aceeaşi decizie, faptul ca legiuitorul nu poate exclude de la exercitarea unor drepturi pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social.
Prin excepţie se considera ca prevederile art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã ar contraveni şi dispoziţiilor art. 128 din Constituţie.
Nici aceasta sustinere nu poate fi acceptatã, deoarece textul legal contestat nu restringe dreptul celor interesaţi de a se adresa justiţiei, el fiind în concordanta cu prevederile art. 128 din Constituţie, care reglementeazã modul de folosire a cãilor de atac impotriva hotãrîrilor judecãtoreşti şi precizeazã ca acestea se exercita "în condiţiile legii", în speta, potrivit Codului de procedura penalã.
Desigur, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a institui regula potrivit cãreia hotãrîrea de declinare a competentei nu este supusã recursului în considerarea faptului ca prin aceasta instanta nu se pronunţa asupra fondului, exercitarea unor cai de atac ar prelungi nejustificat judecarea definitiva a dosarului, cu consecinta diminuãrii rolului preventiv şi educativ al procesului penal şi a unor materiale suplimentare pentru justitiabili. Eventualele erori pe care le-ar conţine hotãrîrea de declinare a competentei pot fi îndreptate de cãtre instanta de control judiciar, cu ocazia exercitãrii cãilor de atac impotriva hotãrîrii prin care s-a rezolvat fondul cauzei. Asa fiind, se constata ca dispoziţiile art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã sînt constituţionale, nefiind contrare prevederilor art. 128 din legea fundamentalã, care prevede ca exercitarea cãilor de atac se face "în condiţiile legii".
Pentru aceleaşi considerente nu poate fi primitã nici critica potrivit cãreia textul de lege atacat ar contraveni dispoziţiilor art. 13 din Convenţia europeanã a drepturilor omului, care prevãd dreptul oricãrei persoane, ale carei drepturi şi libertãţi au fost violate, la un recurs efectiv în fata instanţei naţionale.

În raport de cele arãtate, vazind şi prevederile art. 144, lit. c) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 24 şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedura penalã, invocatã de recurenta parte vãtãmatã Zugravu Maria în Dosarul nr. 2.083 P/1995 al Tribunalului Braşov.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 6 decembrie 1995.

PREŞEDINTE,
dr. Lucian Stangu

Magistrat-asistent,
Constantin Burada
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016