Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Definitiva prin nerecurare.
Ioan Deleanu - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi ale <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 privind unele mãsuri pentru organizarea regiilor autonome de interes local, ale art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993 privind unele mãsuri pentru restructurarea activitãţii regiilor autonome, ale <>art. 115 din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , precum şi ale <>Hotãrîrii Guvernului nr. 597/1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, dupã caz, judeţene, a regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital integral de stat, care presteazã servicii publice de interes local sau judeţean, invocate de Regia Autonomã "Radet" Deta şi de Bendariu Ioan, reclamanţi în Dosarul nr. 114/CA/1995 al Tribunalului Timis, Secţia civilã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor legal citate.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei.
Preşedintele completului de judecata, constatind cauza în stare de judecata, da cuvintul procurorului care, apreciind ca judecarea cauzei nu depinde de textele atacate ca neconstituţionale, solicita respingerea excepţiilor invocate ca neintemeiate.
CURTEA,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 1996, pronunţatã în Dosarul nr. 114/CA/1995, Tribunalul Timis - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi ale <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 , ale art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993, ale <>art. 115 din Legea nr. 69/1991 , precum şi ale <>Hotãrîrii Guvernului nr. 597/1992 , invocate de Regia Autonomã "Radet" Deta şi de Bendariu Ioan.
În fapt, se arata ca reclamanţii Regia Autonomã "Radet" Deta şi Bendariu Ioan au chemat în judecata Consiliul Local al Oraşului Deta, solicitind, în baza Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, anularea Hotãrîrii nr. 38 din 20 iunie 1996, prin care domnul Bendariu Ioan a fost destituit din funcţia de director al Regiei Autonome "Radet" Deta. În motivarea acţiunii, reclamanţii susţin ca hotãrîrea este "nelegalã şi inoportuna", deoarece Consiliul Local al Oraşului Deta nu avea calitatea de a-l demite pe director.
La termenul de judecata din 26 martie 1996, reclamanţii au invocat excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor menţionate.
În motivarea excepţiilor se susţine ca art. 4 alin. (1) şi <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 , aprobatã prin Legea nr. 135/1994, precum şi art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993 trebuie examinate, sub aspectul constituţionalitãţii, în raport cu art. 1 alin. 1, art. 3 alin. 2, art. 4 alin. 2 şi art. 41 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice ca regii autonome şi societãţi comerciale, cu art. 40-44 şi art. 46-50 din Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice şi juridice, cu art. 2 din Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991, iar apoi, în totalitatea lor, sa fie analizate în raport cu prevederile art. 15 alin. (2), ale art. 72 alin. (1) şi alin. (3) lit. o) şi r), precum şi ale art. 150 alin. (1) şi (2) din Constituţie. De asemenea, sînt supuse controlului de constitutionalitate <>art. 115 din Legea nr. 69/1991 şi <>Hotãrîrea Guvernului nr. 597/1992 , fãrã a se arata însã prevederile constituţionale incalcate.
Exprimindu-şi opinia, Tribunalul Timis - Secţia civilã apreciazã excepţiile ca neintemeiate, deoarece "exista o sincronizare a dispoziţiilor cuprinse în actele normative publicate succesiv, începînd cu Legea nr. 15/1990, <>Legea nr. 69/1991 , Ordonanta Guvernului nr. 15/1993 şi <>Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 , care nu contravin Constituţiei României".
În vederea soluţionãrii excepţiilor, au fost solicitate, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul sau de vedere Guvernul apreciazã excepţiile ca neintemeiate, deoarece motivarea acestora "nu se referã concret la prevederile constituţionale care ar fi incalcate, ci consta în aceea ca se pretinde examinarea textelor invocate în raport cu unele dispoziţii din alte legi şi, pe ansamblu, analizarea lor sub aspectul constituţionalitãţii".
Cît priveşte textele constituţionale pretinse a fi incalcate, considera ca acestea sînt "enunţate la modul general" şi "nu au legatura cu obiectul litigiului aflat pe rolul Tribunalului Timis, respectiv anularea unei hotãrîri a consiliului local, de eliberare din funcţie a directorului Regiei Autonome <<Radet>> Deta".
În legatura cu <>Hotãrîrea Guvernului nr. 597/1992 , apreciazã ca nu poate fi extinsã competenta materialã a Curţii Constituţionale şi asupra hotãrîrilor Guvernului.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, precum şi dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1, 3 şi 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã se poate pronunţa cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi ale <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 , ale art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993, precum şi ale <>art. 115 din Legea nr. 69/1991 .
Cît priveşte neconstituţionalitatea prevederilor <>Hotãrîrii Guvernului nr. 597/1992 , se retine ca, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţionalã este competenta sa se pronunţe, în cadrul controlului ulterior, numai asupra constituţionalitãţii legilor şi ordonanţelor emise de Guvern, deci nu şi cu privire la hotãrîrile acestuia.
De asemenea, Curtea, fiind o instanta de contencios constituţional, nu are calitatea sa judece conformitatea unor acte normative între ele, cum ar fi raportarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 69/1995 şi ale art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993 la prevederile art. 40-44 şi ale art. 46-50 din Decretul nr. 31/1954 şi la cele ale art. 2 din Legea nr. 58/1991. Atributia Curţii este limitatã numai la examinarea conformitatii actelor normative criticate cu prevederile Constituţiei, nu şi în privinta corelãrii lor cu alte categorii de acte normative.
În legatura cu constituţionalitatea art. 4 alin. (1) şi a <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 se retine ca dispoziţiile criticate nu infring nici o norma constituţionalã. Astfel, art. 4 alin. (1) prevede obligaţiile consiliilor judeţene şi locale de a reorganiza regiile autonome de interes local, iar art. 5, ca aceste regii funcţioneazã pe baza de gestiune economicã şi autonomie financiarã. Dimpotriva, reglementarea criticata da expresie legislativã normei constituţionale cuprinse în art. 119 din Constituţie, care statorniceste principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizãrii serviciilor publice.
Conţinutul art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993 este urmãtorul: "Activitatea curenta a regiei autonome este condusã de un director general sau de un director numit de ministerul de resort". Or, Regia Autonomã "Radet" Deta nu este o regie autonomã în subordinea Guvernului.
<>Art. 20 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 69/1991 , republicatã, prevede expres atributia consiliului local de a numi şi de a elibera din funcţie, în condiţiile legii, pe conducãtorii agenţilor economici, deci şi pe cei ai regiilor autonome şi ai instituţiilor publice de interes local, care se afla sub autoritatea sa. Regia Autonomã "Radet" Deta are incontestabil acest statut, fie şi pentru faptul ca însãşi componenta consiliului sau de administraţie a fost aprobatã, în temeiul aceluiaşi <>art. 20 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 69/1991 , republicatã, de cãtre Consiliul Local al oraşului Deta, prin Hotãrîrea nr. 58 din 10 decembrie 1992. De altminteri, este de observat ca prevederile citate din <>Legea nr. 69/1991 nu pot fi considerate ca neconcordante cu principiul autonomiei locale şi cu cel al descentralizãrii serviciilor publice, consacrat de art. 119 din Constituţie.
Referitor la invocarea art. 150 din Constituţie se retine ca, potrivit prevederilor acestuia, legile existente la data adoptãrii Constituţiei rãmîn în vigoare în mãsura în care nu contravin prevederilor Constituţiei.
Critica poate fi reţinutã spre examinare doar în ceea ce priveşte <>art. 115 din Legea nr. 69/1991 , cele doua ordonanţe guvernamentale fiin adoptate în anii 1993 şi 1994, deci ulterior adoptãrii Constituţiei. Cît despre <>art. 115 din Legea nr. 69/1991 , se constata ca el a fost modificat prin art. 126 din Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996; acesta prevede ca defalcarea şi trecerea în proprietatea comunelor, a oraşelor sau a judeţelor a bunurilor şi valorilor de interes local din domeniul public şi privat al statului se fac prin hotãrîre a Guvernului, în condiţiile legii patrimoniul public şi privat. Deci, pe de o parte, art. 115 a fost abrogat, iar pe de alta parte, textul ce i-a luat locul (art. 126) nu a fost criticat pentru vreun motiv de neconstituţionalitate. Or, potrivit practicii sale constante, Curtea nu se poate pronunţa asupra constituţionalitãţii unui text legal ce nu mai este în vigoare, la data pronunţãrii prezentei decizii el fiind expres abrogat prin Legea nr. 24/1996.
Se mai retine ca deopotrivã neîntemeiatã şi critica relativã la încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie de cãtre aceleaşi texte cuprinse în cele doua ordonanţe ale Guvernului, nici unul necontinind dispoziţii retroactive. Nu sînt, de asemenea, incidente în speta nici dispoziţiile art. 150 alin. (2) din Constituţie referitoare la adaptarea vechii legislaţii de cãtre Consiliul Legislativ, acest aspect neavînd nici o relevanta în raport cu atribuţiile stabilite prin Constituţie şi prin Legea nr. 47/1992 pentru Curtea Constituţionalã.
În ceea ce priveşte aplicabilitatea art. 72 alin. (1) şi alin. (3) lit. o) şi r) din Constituţie la <>Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 şi la Legea nr. 135/1994, prin care aceasta a fost aprobatã, din examinarea procesului de adoptare a Legii nr. 135/1994 reiese ca, existind divergenţe între textul votat de fiecare dintre cele doua Camere ale Parlamentului, a fost constituitã o comisie de mediere al carei raport a fost adoptat, separat, de cãtre Senat şi Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 decembrie 1994. Rezultatul voturilor reflecta respectarea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din Constituţie relativ la majoritatea necesarã pentru adoptarea legilor organice. Astfel, în Senat au votat "pentru" 92 de senatori din 143, iar în Camera Deputaţilor s-au pronunţat în favoarea raportului 254 de deputaţi din 340, respectiv peste limitele de 72 de senatori şi 171 de deputaţi, cerute de Constituţie pentru adoptarea unei legi organice, asa cum rezulta din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 273/1994 şi nr. 274/1994.
Avînd în vedere aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 72 alin. (1) şi alin. (3) lit. o) şi r), ale art. 150 şi ale art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 şi ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi ale <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 , ale art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1993, ale <>art. 115 din Legea nr. 69/1991 şi ale <>Hotãrîrii Guvernului nr. 597/1992 , invocate de Regia Autonomã "Radet" Deta şi de Bendariu Ioan în Dosarul nr. 114/CA/1995 al Tribunalului Timis, Secţia civilã.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 23 octombrie 1996.
PREŞEDINTE,
prof.univ.dr. Ioan Deleanu
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
