Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 127 din 1 martie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 127 din 1 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 445 din 26 mai 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicatã de Ion Doran în Dosarul nr. 2.798/2004 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 se aplicã deopotrivã tuturor persoanelor care se aflã în ipoteza normei legale, fãrã privilegii sau discriminãri, astfel cã nu este încãlcat principiul constituţional al egalitãţii în drepturi.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 decembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.798/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicatã de Ion Doran cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii formulate împotriva Deciziei nr. 44.684 din 20 august 2004 a Casei Judeţene de Pensii Tulcea, având ca obiect recalcularea pensiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat contravine principiului constituţional al egalitãţii în drepturi. În acest sens, aratã cã <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistraturã şi a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului juridic superior. Aşa fiind, aceste prevederi legale creeazã o situaţie discriminatorie în raport cu celelalte categorii de pensionari, care, potrivit <>art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, beneficiazã, la stabilirea stagiului de cotizare, şi de luarea în calcul a perioadei studiilor superioare urmate şi absolvite la cursuri de zi.
Tribunalul Tulcea apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel aratã cã perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului superior este o perioadã necontributivã, asimilatã, potrivit <>art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , stagiului de cotizare şi care a fost avutã în vedere la recalcularea pensiei de asigurãri sociale şi nu la recalcularea pensiei de serviciu.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã vechimea în magistraturã, aşa cum este definitã de textul de lege criticat, reprezintã în fapt un beneficiu pentru persoanele care au calitatea de magistrat, întrucât nu cuprinde numai perioada cât persoana îndeplineşte funcţia de judecãtor, procuror sau magistrat asimilat, ci şi alte perioade considerate relevante pentru cariera acestor persoane. Legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili funcţiile care sunt cuprinse în aceastã noţiune. În acelaşi timp menţioneazã cã vechimea în magistraturã nu se confundã cu vechimea în muncã şi nici cu alte perioade asimilate stagiului de cotizare, ci este o noţiune specificã, ce nu are relevanţã juridicã decât în mãsura în care însuşi legiuitorul îi acordã efecte juridice. În ceea ce priveşte pensia de serviciu, aratã cã aceasta este, de asemenea, un beneficiu acordat magistraţilor de cãtre legiuitor, în competenţa cãruia revine stabilirea condiţiilor în care se acordã acest tip de pensie. În consecinţã, aratã cã textul legal criticat nu contravine principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, întrucât atât definirea noţiunii de vechime în magistraturã, cât şi stabilirea condiţiilor de acordare a pensiei de serviciu revin competenţei legiuitorului.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, aratã cã textul legal criticat se aplicã tuturor categoriilor de persoane prevãzute în ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe criterii arbitrare. În acelaşi sens, aminteşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat cã principiul egalitãţii presupune ca la situaţii egale sã corespundã un tratament egal, iar violarea acestui principiu existã atunci când se aplicã un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fãrã sã existe o motivare obiectivã şi rezonabilã. În acelaşi timp observã cã, prin excepţia de neconstituţionalitate, autorul acesteia solicitã în realitate extinderea dispoziţiilor legale criticate şi la alte situaţii care nu sunt prevãzute de <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 , dar se regãsesc în cuprinsul <>art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , or, aminteşte cã instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a crea, de a abroga sau de a modifica o normã juridicã, devenind astfel un "legislator pozitiv", şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor deja existente.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, dispoziţii potrivit cãrora: "Constituie vechime în magistraturã perioada în care magistratul sau persoana asimilatã acestuia a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoanã a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit legii."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul acesteia invocã dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Curtea observã însã cã în realitate criticile de neconstituţionalitate sunt raportate doar la prevederile alin. (1) al art. 16, prevederi potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit <>art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordãrii pensiei şi a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul ca perioadã necontributivã asimilatã şi perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar, cu condiţia absolvirii acestora. Aceste reglementãri sunt aplicabile, deopotrivã, tuturor persoanelor care solicitã acordarea drepturilor de asigurãri sociale. Conform art. 169 alin. (1^1) din aceeaşi lege, în cazul recalculãrii la cerere a pensiilor stabilite anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 se ia în calcul şi stagiul de cotizare asimilat, prevãzut de art. 38 alin. (1) lit. b).
Spre deosebire de aceste prevederi legale, dispoziţiile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 , criticat de autorul excepţiei, reglementeazã vechimea în magistraturã, respectiv funcţiile îndeplinite care sunt cuprinse în aceastã noţiune. Vechimea în magistraturã constituie temeiul acordãrii unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care şi pensia de serviciu pentru magistraţi. Acest tip special de pensie are douã componente: o parte achitatã din fondurile de asigurãri sociale din sistemul public şi o parte acordatã de la bugetul de stat.
Perioada studiilor universitare se ia în calcul la stabilirea pãrţii de pensie cuvenitã din sistemul public de asigurãri sociale în mod egal pentru toţi asiguraţii. Legiuitorul a optat însã, fãrã a încãlca nici o dispoziţie constituţionalã, în sensul cã perioada studiilor juridice nu trebuie inclusã în calculul vechimii în magistraturã care este temei al stabilirii pensiei de serviciu.
Curtea constatã în acelaşi timp cã din modul în care a fost formulatã excepţia de neconstituţionalitate autorul acesteia nu criticã <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 pentru cuprinsul sãu, ci pentru ceea ce lipseşte acestui text de lege. În consecinţã, faţã de dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicatã de Ion Doran în Dosarul nr. 2.798/2004 al Tribunalului Tulcea.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 martie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016