Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 122 din 1 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 25 martie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Szombath în Dosarul nr. 3.121/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de domnul avocat Ioan Sabãu Pop, în baza delegaţiei depuse la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reitereazã argumentele expuse în faţa instanţei de judecatã care a sesizat Curtea Constituţionalã, solicitând, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 3.121/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Szombath în cadrul judecãrii recursului penal formulat împotriva Deciziei nr. 136 din 28 aprilie 2004 a Curţii de Apel Cluj, prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în vederea reunirii acesteia cu dosarul ce îi vizeazã pe inculpaţii împreunã cu care autorul excepţiei a sãvârşit infracţiunea prevãzutã de <>art. 7 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 39/2003 , şi anume "iniţierea unui grup infracţional organizat".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã "sunt contrare prevederilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, fiind astfel încãlcate dispoziţiile alin. (2) al acestui articol". De asemenea, autorul excepţiei afirmã cã, "nefiind prevãzutã o cale de atac împotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, dispoziţia legalã amintitã contravine prevederilor constituţionale invocate, îngrãdind în acest fel accesul liber la justiţie". Se invocã totodatã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, conform cãrora orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã şi-a exprimat opinia în sensul cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, el neîngrãdind accesul liber la justiţie, ci, dimpotrivã, oferã garanţii procesuale suficiente, deoarece, dupã rejudecare, se va pronunţa o nouã hotãrâre ce va fi supusã cãilor de atac. De altfel, legiuitorul poate exclude unele hotãrâri de la exercitarea cãilor de atac, instituind "reguli deosebite în considerarea unor situaţii deosebite", astfel cum a statuat Curtea Constituţionalã prin mai multe decizii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã, în virtutea prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului. Mai mult, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale. Aşa fiind, accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. Având în vedere aceste consideraţii, Guvernul apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin conţinutului prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. De altfel, aminteşte cã asupra constituţionalitãţii prevederilor art. 385^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în mai multe rânduri, respingând excepţiile ca neîntemeiate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã legiuitorul poate institui reguli speciale de procedurã, cum sunt şi cele referitoare la hotãrârile judecãtoreşti supuse recursului, astfel încât accesul la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut: "Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curţi de apel şi Curtea Militarã de Apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin aceste dispoziţii legale sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie, precum şi cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile de lege criticate, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã constituie norme de procedurã, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecatã este prevãzutã numai de lege. În temeiul acestei atribuţii constituţionale, legiuitorul este singura autoritate competentã sã stabileascã regulile generale de procedurã, iar, în considerarea unor situaţii speciale, poate prevedea şi derogãri sau excepţii de la regulile generale, dacã acestea nu contravin vreunor dispoziţii sau principii constituţionale.
Art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, stabilind regula generalã potrivit cãreia deciziile pronunţate în apel pot fi atacate cu recurs, excepteazã de la aceastã regulã situaţiile în care, prin deciziile instanţelor de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Raţiunea este aceea cã procesul penal se reia de la faza judecãţii în primã instanţã. Drept urmare, nu poate fi primitã critica autorului excepţiei privitoare la încãlcarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, deoarece prin instituirea caracterului irevocabil al deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor nu se aduce atingere în nici un fel dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivã, se oferã tuturor pãrţilor interesate exercitarea acestui drept în condiţii de echitate, întrucât, de vreme ce se procedeazã la o nouã judecatã asupra fondului, partea interesatã are posibilitatea sã-şi valorifice toate drepturile şi interesele legitime fãrã nici un fel de limitãri.
Cu privire la exercitarea cãilor de atac şi la concordanţa legii procesuale româneşti cu art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale care consacrã dreptul persoanei la un proces echitabil, Curtea Constituţionalã a statuat cã, în sensul practicii europene, conceptul de "proces echitabil" nu implicã în mod necesar "existenţa mai multor grade de jurisdicţie, a unor cãi de atac al hotãrârilor judecãtoreşti, inclusiv exercitarea acestor cãi de atac de cãtre toate pãrţile din proces".
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, prin Decizia nr. 295 din 7 noiembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 6 decembrie 2002, precum şi prin <>Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 2 decembrie 2004, statuând cã aceste dispoziţii sunt constituţionale. Atât considerentele, cât şi soluţia pronunţatã în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente noi de naturã sã ducã la reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Szombath în Dosarul nr. 3.121/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
