Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Dana Titian - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 607 şi 610 din Codul civil, excepţie ridicatã de Elisabeta Kopan şi Alexandru Kopan în Dosarul nr. 4.425/2001 al Judecãtoriei Mediaş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privatã, întrucât legiuitorul, în temeiul art. 44 alin. (7) din Constituţie, republicatã, a stabilit anumite limite rezonabile ale exerciţiului acestui drept, în considerarea asigurãrii unei bune vecinãtãţi între proprietari, restrângeri care nu afecteazã însãşi existenţa dreptului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 4.425/2001, Judecãtoria Mediaş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 607 şi 610 din Codul civil, excepţie ridicatã de Elisabeta Kopan şi Alexandru Kopan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã singurul izvor de drept pe teritoriul României este legea. În procesul de legiferare, în conformitate cu prevederile constituţionale, pot fi adoptate legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Se considerã cã, pentru asigurarea unei practici unitare pe teritoriul României, legislaţia internã nu mai poate face trimitere expresã la obiceiuri, potrivit dispoziţiilor Legii fundamentale, justiţia înfãptuindu-se în numele legii, iar nu în temeiul unor norme care fac trimitere la cutume.
Aşa fiind, autorii apreciazã cã se impune modificarea art. 607 şi 610 din Codul civil, pentru a se putea astfel "ocroti mai complet toate componentele dreptului de proprietate, într-o manierã modernã, ecologicã şi, de ce nu, europeanã".
Judecãtoria Mediaş apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, întrucât finalitatea urmãritã de legiuitor prin dispoziţiile art. 607 şi 610 din Codul civil a fost aceea de a proteja dreptul de proprietate şi de a preîntâmpina tulburarea acestui drept prin abuz.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul aratã cã, potrivit art. 588 din Codul civil, "legea supune pe proprietar la osebite obligaţii unul cãtre altul, fãrã chiar sã existe vreo convenţie între dânşii", ceea ce impune concluzia cã art. 607 şi 610 din Codul civil instituie nişte restricţii în exercitarea dreptului de proprietate, iar nu servituţi propriu-zise, întrucât nu existã raportul dintre fondul dominant şi cel aservit care caracterizeazã noţiunea de servitute.
În ceea ce priveşte problema valorii obiceiului ca izvor de drept, se observã cã din doctrina de drept civil s-a desprins ideea cã "au valoare de drept numai acele obiceiuri la care textele legale fac trimitere expresã, dar şi în aceste cazuri, asemenea obiceiuri sunt încorporate de actul normativ în cauzã, astfel încât nu sunt izvoare distincte de actele normative". Aşa fiind, textele de lege criticate, care fac trimitere la obiceiurile locului, nu încalcã prevederea constituţionalã cuprinsã în art. 124, conform cãreia "justiţia se înfãptuieşte în numele legii".
Avocatul Poporului constatã cã dispoziţiile art. 607 şi 610 din Codul civil sunt în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (7) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora dreptul de proprietate trebuie exercitat în condiţiile respectãrii bunei vecinãtãţi şi implicã respectarea sarcinilor care, potrivit legii şi obiceiului, revin proprietarilor.
Se aratã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statutat, în mod constant, cã nu poate modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului.
Referitor la prevederile art. 73 şi 124 din Legea fundamentalã, se constatã cã acestea nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 607 şi 610 din Codul civil, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 607: "Nu e iertat a sãdi arbori care cresc înalţi decât în depãrtarea hotãrâtã de regulamentele particulare sau de obiceiurile constante şi recunoscute şi în lipsã de regulamente şi de obiceiuri, în depãrtare de doi metri, de la linia despãrţitoare a celor douã proprietãţi pentru arborii înalţi şi de o jumãtate de metru pentru celelalte plantaţii şi garduri vii".
- Art. 610: "Cel ce face un puţ sau o privatã lângã un zid fie comun sau nu;
cel ce vrea sã clãdeascã un cãmin sau o vatrã, o fierãrie, un cuptor sau o sobã, sã-i alãture un ocol de vite, sau cel ce vrea sã puie lângã zid un magazin (depozit) de sare, sau grãmezi de materii corozive;
e îndatorat sã lase depãrtarea prescrisã de regulamente şi obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau sã facã lucrãrile prescrise de aceleaşi legi şi regulamente spre a nu aduce vãtãmare vecinului".
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 73 alin. (1) şi ale art. 124 alin. (1) din Constituţia României, republicatã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 73 alin. (1): "Parlamentul adoptã legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare".
- Art. 124 alin. (1): "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã art. 607 şi 610 din Codul civil reglementeazã servituţile stabilite de lege cu privire la sãdirea de arbori şi la distanţele şi lucrãrile intermediare cerute pentru anumite construcţii şi au ca obiect utilitatea publicã sau aceea a particularilor, persoane fizice sau juridice.
Chiar dacã, prin instituirea acestor servituţi, titularul dreptului de proprietate suferã o îngrãdire în exercitarea atributelor dreptului sãu, având în vedere cã, pe aceastã cale, se preîntâmpinã exercitarea abuzivã a dreptului, evitându-se apariţia stãrilor conflictuale între vecini şi, întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, republicatã, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legalã, în sine, nu relevã nici o contradicţie cu textele constituţionale de referinţã. De altfel, art. 44 alin. (7) din Constituţie prevede cã "dreptul de proprietate obligã [...] şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului".
Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea reţine cã, prin reglementãrile deduse controlului, legiuitorul nu a fãcut decât sã dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.
Pe de altã parte, Curtea constatã cã nu poate primi susţinerile autorilor, potrivit cãrora obiceiul nu poate constitui izvor de drept, întrucât nici unul dintre textele constituţionale de referinţã invocate nu prevede in terminis acest lucru. Or, în absenţa unei interdicţii exprese, o asemenea concluzie nu poate fi dedusã pe cale de interpretare - aşa cum procedeazã autorii excepţiei deoarece aceasta presupune a atribui legiuitorului constituţional ceea ce nu a gãsit cu cale sã prevadã şi, deci, a adãuga la text, alterând voinţa realã a acestuia.
Curtea reţine însã cã obiceiul sau cutuma nu poate reprezenta un izvor distinct al dreptului civil, regulile de conduitã consacrate de acesta integrându-se în ipotezele şi dispoziţiile normelor de drept în mãsura în care acestea din urmã fac trimitere expresã la obicei. Aşa fiind, întrucât servituţile care afecteazã proprietatea sunt reglementate de textele de lege deduse controlului de constituţionalitate care fac trimitere la obiceiul locului, critica referitoare la încãlcarea art. 73 şi 124 din Constituţie este neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 607 şi 610 din Codul civil, excepţie ridicatã de Elisabeta Kopan şi Alexandru Kopan în Dosarul nr. 4.425/2001 al Judecãtoriei Mediaş.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 martie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
