Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor Ioan Deleanu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Raul Petrescu - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol pronunţarea asupra recursului declarat de Societatea Comercialã "Concept" Ltd - S.R.L. Bucureşti impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 84 din 23 iulie 1996 . Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 8 octombrie 1996, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa pãrţilor legal citate, cînd Curtea, avînd nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru data de 15 octombrie 1996.
CURTEA, avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Decizia nr. 84 din 23 iulie 1996, Curtea Constituţionalã a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 7 alineatul ultim din Legea nr. 76/1992 privind mãsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acţiunea de compensare, regimul plãţilor agenţilor economici, prevenirea incapacitãţii de plata şi a blocajului financiar, ridicatã de Societatea Comercialã "Concept" Ltd - S.R.L. Bucureşti. Pentru a pronunţa aceasta soluţie, s-a reţinut ca dispoziţiile legale arãtate nu incalca prevederile art. 21 din Constituţie, ci ele consfinţesc dreptul creditorului de a obţine dezdaunarea integrala pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Cu referire la argumentul ca valorificarea creanţelor creditorului ar necesita taxe de timbru apreciabile care depãşesc posibilitãţile financiare ale acestora, s-a statuat ca aceasta este o problema ce excede competentei Curţii, chiar dacã ar fi avute în vedere dispoziţiile art. 11 alineatul ultim din lege, care stabilesc la 10.000 lei taxa de timbru pentru introducerea acţiunii. Intervenţia Curţii în sensul completãrii sau modificãrii legii i-ar conferi acesteia funcţia de legislator pozitiv, ceea ce este inadmisibil. Impotriva <>Deciziei nr. 84 din 23 iulie 1996 a declarat recurs Societatea Comercialã "Concept" Ltd - S.R.L. Bucureşti, invocind urmãtoarele motive: - dispoziţiile <>art. 7 alineatul ultim din Legea nr. 76/1992 , prin trimiterea facuta la regimul de drept comun aplicabil "daunelor în completare", ingradesc accesul liber la justiţie garantat de art. 21 din Constituţie; - debitorii aflaţi în incapacitate de plata sînt urmãriţi de cãtre creditorii lor, pe baza <>Legii nr. 76/1992 , în condiţii privilegiate sub aspectul taxei de timbru; - pentru respectarea principiului egalitãţii pãrţilor în fata legii, se cuvine a se extinde "procedura specialã" şi asupra tuturor daunelor convenţionale, ceea ce ar "asigura recuperarea integrala a prejudiciilor cauzate prin plata cu intirziere a creanţelor", numai astfel asigurindu-se "efectele accesului liber la justiţie". Deoarece soluţionarea exceptiei s-a fãcut în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fãrã citarea pãrţilor, dupã declararea recursului, s-au solicitat puncte de vedere, conform art. 24 alin. (3) din aceeaşi lege, celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca dispoziţiile <>art. 7 alineatul ultim din Legea nr. 76/1992 nu contravin prevederilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, deoarece legea arãtatã este o lege specialã care, în aceasta perioada de tranzitie, instituie o serie de mãsuri derogatorii de la dreptul comun în materie, printre care reglementarea unor daune moratorii obligatorii, sub forma penalitatilor ce se percep pentru fiecare zi de intirziere, judecarea cu celeritate a cauzelor şi stabilirea unei taxe de timbru fixatã pentru aceste acţiuni la 10.000 lei. Se apreciazã ca nici prevederea din lege în temeiul cãreia daunele în completare pînã la acoperirea integrala a prejudiciului pot fi solicitate de creditori, potrivit dreptului comun, nu ingradeste accesul liber la justiţie, ci reitereaza dispoziţiile dreptului comun, care asigura creditorului posibilitatea ca, pe cale judiciarã, sa recupereze în integralitate paguba determinata de activitatea necorespunzãtoare a debitorului sau. Prin suportarea taxelor de timbru prevãzute de lege şi calculate la valoarea pretenţiilor cu care investesc instanţele de judecata, justitiabilii, beneficiind nemijlocit de activitatea desfasurata de autoritãţile judecãtoreşti, contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora, în condiţiile legii. În punctul de vedere exprimat de Comisia juridicã, de disciplina şi imunitãţi a Camerei Deputaţilor se considera ca nici art. 7, nici <>art. 11 din Legea nr. 76/1992 nu pot fi interpretate ca avînd prevederi prin care se incalca dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Creditorul se poate adresa justiţiei, fãrã nici o ingradire, pentru recuperarea sumelor datorate, a penalitatilor legale sau contractuale, precum şi a daunelor ocazionate pînã la acoperirea integrala a prejudiciului. Procedura de formulare şi de soluţionare a pretenţiilor este însã tratata diferit, avînd în vedere tocmai scopul pentru care a fost adoptatã <>Legea nr. 76/1992 , şi anume prevenirea incapacitãţii de plata şi a blocajului financiar. Tratamentul diferit stabilit prin aceasta lege pentru recuperarea creanţelor certe şi a penalitatilor aferente fata de sumele ce ar putea fi pretinse cu titlu de daune nu ar putea fi interpretat drept o încãlcare a principiilor constituţionale, ci o facilitare pentru obţinerea drepturilor nedisputate, dar întîrziate la plata datoritã blocajului financiar. Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA, avînd în vedere decizia atacatã, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Comisiei juridice, de disciplina şi imunitãţi a Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, prevederile <>art. 7 alineatul ultim din Legea nr. 76/1992 raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine: Primul motiv de recurs, prin care se susţine ca dispoziţiile <>art. 7 alineatul ultim din Legea nr. 76/1992 ingradesc accesul liber la justiţie garantat de art. 21 din Constituţie, nu este întemeiat şi urmeazã a fi respins. Aceasta sustinere a fost facuta şi în sprijinul exceptiei de neconstituţionalitate şi ea a fost examinata de instanta de fond care a stabilit ca art. 7 alineatul ultim din lege consfinţeşte dreptul creditorului de a obţine dezdaunarea integrala pentru prejudiciul ce i s-a cauzat, potrivit principiilor dreptului comun, şi deci nu incalca accesul liber la justiţie consacrat de prevederile art. 21 din Constituţie. Cel de-al doilea motiv, prin care se susţine ca debitorii aflaţi în incapacitate de plata sînt urmãriţi de creditorii lor, pe baza <>Legii nr. 76/1992 , în condiţii privilegiate sub aspectul taxei de timbru, este, de asemenea, neîntemeiat şi urmeazã a fi respins. Astfel cum corect a reţinut instanta de fond, excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 7 alineatul ultim din Legea nr. 76/1992 implica şi examinarea constituţionalitãţii art. 11 alineatul ultim din aceeaşi lege, potrivit cãruia creditorul poate solicita instanţei competente pronunţarea unei hotãrîri prin care debitorul, pus legal în intirziere şi aflat în incapacitate de plata, sa fie obligat la plata sumei datorate şi, dupã caz, a penalitatilor prevãzute de art. 7. Taxa de timbru pentru introducerea acţiunii s-a stabilit la 10.000 lei, indiferent de valoarea debitului. Din prevederile legale arãtate rezulta ca pentru anumite pretenţii taxa de timbru este fixa, iar pentru orice alte pretenţii, aceasta taxa este stabilitã potrivit regulilor dreptului comun. Modalitatea de stabilire a taxei de timbru, printr-o suma fixa sau proporţional cu valoarea obiectului litigiului, este o problema de oportunitate legislativã, nu una de constitutionalitate. Indiferent de modalitatea de stabilire a taxei de timbru şi de valoarea acesteia, ea incluzindu-se în cheltuielile de judecata, va putea fi recuperatã de la partea care cade în pretenţii. Taxa fixa de 10.000 lei, ca facilitate legalã pentru timbrarea acţiunii, fiind o dispoziţie specialã în materia taxei de timbru, prin care se deroga de la regulile dreptului comun, nu este susceptibilã de extrapolare la alte situaţii ori la alţi titulari de acţiuni. În orice caz, Curtea Constituţionalã n-ar putea proceda la o asemenea extindere, care ar fi sinonima unei activitãţi de legiferare, pentru ca ea s-ar substitui astfel autoritãţii legiuitoare, contrar competentei exprese şi limitative ce i-a fost acordatã prin Constituţie. Şi ultimul motiv de recurs, potrivit cãruia pentru respectarea egalitãţii pãrţilor în fata legii se cuvine a se extinde "procedura specialã" şi asupra tuturor daunelor convenţionale, numai astfel asigurindu-se recuperarea integrala a prejudiciilor cauzate prin plata cu intirziere a creanţelor, urmeazã a fi respins, deoarece argumentele ce au fundamentat cel de-al doilea motiv de recurs subzistã şi cu privire la acesta.
Avînd în vedere considerentele expuse, prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 şi ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge recursul declarat de Societatea Comercialã "Concept" Ltd - S.R.L. Bucureşti impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 84 din 23 iulie 1996 . Definitiva. Pronunţatã în şedinţa publica din 15 octombrie 1996.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
