Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 118 din 24 aprilie 2001 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 15 iunie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Aurel Kozma, Milica Kozma şi Floriana Virginia Kozma în Dosarul nr. 2.880/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde Ilie Mandreanu, lipsind autorii exceptiei şi Paul Mandreanu, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate pe care o considera doar un mijloc de tergiversare a soluţionãrii pe fond a cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 septembrie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 2.880/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. Excepţia a fost formulatã de Aurel Kozma, Milica Kozma şi Floriana Virginia Kozma în cadrul unui proces civil având ca obiect evacuarea din imobil.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 72 alin. (3) lit. k) şi l) şi ale art. 114. Se considera ca "regimul general al proprietãţii, protecţia socialã, precum şi
ordonanta preşedinţialã sunt domenii reglementate prin legi organice", astfel ca nu pot fi supuse reglementãrii prin ordonanţe ale Guvernului.
Instanta de judecata, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999.
Acest text de lege are urmãtorul conţinut: "Lipsa unui rãspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriaşului sau al fostului chiriaş de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificãrii îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale."
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate critica aceste dispoziţii legale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 72 alin. (3) lit. k) şi l) şi ale art. 114, deoarece "Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe, dar numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice".
Textele constituţionale invocate au urmãtorul cuprins:
- Art. 72 alin. (3) lit. k) şi l): "Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
k) regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii;
l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele şi protecţia socialã;";
- Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data pana la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacã legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobãrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenta. Acestea intra în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale cãror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."
Cu privire la argumentele aduse de autorii exceptiei Curtea constata ca interdicţia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legilor organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, aceasta interdicţie decurgând nemijlocit din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevãzutã însã la alin. (4) al art. 114 din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenta, deoarece cazul excepţional ce impune adoptarea unor mãsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar reclama instituirea unei reglementãri de domeniul legii organice, care, dacã nu ar putea fi adoptatã, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constituţionale a instituţiei. În acest sens Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998.
De asemenea, prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, Curtea Constituţionalã a statuat ca, "din cuprinsul prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte dispoziţii constituţionale, nu rezulta ca reglementãrile relative la procedura civilã, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice; fãrã indoiala, în conţinutul unor asemenea reglementãri pot exista şi norme de domeniul legii organice care atrag deci adoptarea lor cu majoritatea prevãzutã de Constituţie pentru astfel de legi. Aceasta însã nu înseamnã transformarea tuturor dispoziţiilor Codului de procedura civilã în prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge, practic, la completarea Constituţiei, care reglementeazã expres şi limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, între care nu figureazã dispoziţii legale privind procedura civilã".
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în aceasta cauza, astfel ca excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã.
Aceasta soluţie se impune, de altfel, şi pentru motivul ca mãsura evacuarii din spaţiul deţinut abuziv de chiriaşul care refuza sa încheie contractul de închiriere în termen de 60 de zile de la notificarea facuta de proprietar poate fi luatã pe calea ordonanţei preşedinţiale, instituţie reglementatã la art. 581 din Codul de procedura civilã şi care face parte din ansamblul procedurilor de judecata. Or, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Aurel Kozma, Milica Kozma şi Floriana Virginia Kozma în Dosarul nr. 2.880/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 aprilie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
