Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 115 din 24 aprilie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 14 iunie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţie ridicatã de Dorina Foisor în Dosarul nr. 6.140/1999 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde autorul exceptiei, lipsind Societatea Comercialã "Petrovest" - S.A. Bors, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în fata instanţei de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 august 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 6.140/1999, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca. Excepţia a fost ridicatã de Dorina Foisor într-un litigiu de munca, în contradictoriu cu Societatea Comercialã "Petrovest" - S.A. Bors.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca principiul egalitãţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie, întrucât creeazã, prin eliminarea caii de atac a apelului şi reducerea termenului de declarare a recursului, "o discriminare între subiectii de drept procesual din alte domenii şi cei din dreptul muncii". De asemenea, se considera ca textele de lege criticate contravin şi art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie.
Tribunalul Bihor - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât, "potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, «Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege», iar conform art. 128 din Constituţie, «Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii»".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 79 şi ale <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 79: "(1) Hotãrârile instanţei de fond sunt definitive.
(2) Hotãrârile motivate ale instanţei de fond se redacteazã şi se comunica pãrţilor în termen de cel mult 15 zile de la pronunţare.";
- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de instanta de fond."
Autorul exceptiei susţine ca aceste dispoziţii legale contravin principiului egalitãţii în drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cãruia "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege", precum şi celui al accesului liber la justiţie, consacrat în art. 21 din Constituţie, care arata ca "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse în art. 16 şi 21 din Constituţie. Dispoziţiile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 instituie reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constituţionalã a statuat constant ca "este de competenta exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti şi a modalitatii de exercitare a cãilor de atac, iar principiul accesului liber la justiţie presupune tocmai posibilitatea celor interesaţi de a le exercita". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justiţie este asigurat în condiţii de egalitate pentru toţi cetãţenii care sunt pãrţi ale unui conflict de drepturi şi, în consecinta, nu este îngrãdit prin normele procedurale instituite de dispoziţiile <>art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 . Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în fata instanţelor judecãtoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situaţii deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celeritatii soluţionãrii cererilor privind conflictele de drepturi. În sensul celor prezentate mai sus este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca "Accesul la structurile judecãtoreşti şi la mijloacele procedurale, inclusiv la cãile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenta şi procedura de judecata stabilite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, şi prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constituţionalã a statuat ca accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile "accesul la toate structurile judecãtoreşti - judecãtorii, tribunale, curţi de apel, Curtea Suprema de Justiţie - şi la toate cãile de atac prevãzute de lege, deoarece competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fata instanţelor judecãtoreşti, în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite".
În aceste condiţii excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã ca fiind neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţie ridicatã de Dorina Foisor în Dosarul nr. 6.140/1999 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 aprilie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
