Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 114 din 13 iunie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 25 iulie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Mariana Trofimescu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Constantin Bucur în Dosarul nr. 2.362/1999 al Curţii de apel Bacau - Secţia civilã, având ca pãrţi pe Constantin Bucur - autorul exceptiei, Veronica Bucur, Sonia Bucur, Rodica Bucur, Dorin Irimescu şi Anca Irimescu.
La apelul nominal se prezintã Dorin Irimescu şi Anca Irimescu, prin avocat, lipsind celelalte pãrţi, pentru care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, avocatul Ioan Rastei solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta nu poate avea ca obiect termenele procedurale, urmãrindu-se de fapt tergiversarea soluţionãrii cauzei la instanta de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ridicate, deoarece, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, competenta şi procedura de judecata, inclusiv termenele, se stabilesc prin lege. Or, legea, care este Codul de procedura civilã, a stabilit termenele pentru revizuirea hotãrârilor judecãtoreşti, iar autorul exceptiei nu poate invoca necunoaşterea legii în susţinerile sale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 februarie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 2.362/1999, Curtea de apel Bacau - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Constantin Bucur într-o cauza civilã având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire, formulatã de autorul exceptiei impotriva Deciziei civile nr. 1.763/1998, pronunţatã de Curtea de apel Bacau.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a susţinut ca prevederile art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, referitoare la calculul şi modalitatea termenului de revizuire, care stabilesc durata termenului de revizuire de o luna (termen care se socoteşte de la pronunţare, în cazul hotãrârilor pronunţate de instanta de recurs dupã evocarea fondului) sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, precum şi cu cele ale art. 24 din Legea fundamentalã, care instituie dreptul la apãrare. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, în raport cu art. 21 din Constituţie, se considera ca accesul liber la justiţie este îngrãdit, în mod nejustificat, prin reglementarea diferita a momentului de la care curge termenul de revizuire pentru hotãrârile irevocabile pronunţate de instanta de recurs, dupã evocarea fondului. În felul acesta se stabileşte un tratament discriminatoriu prin aceea ca pentru hotãrârile definitive exista o garanţie procesuala în plus, datoritã luãrii la cunostinta a conţinutului hotãrârii judecãtoreşti. Faptul ca o hotãrâre irevocabilã nu se comunica pãrţilor nu poate justifica instituirea unui tratament diferit în privinta cãilor de atac, deoarece, dupã opinia autorului exceptiei, pãrţile nu sunt prezente, de regula, iar instanta incalca regulile procedurale, deoarece nu pronunţa soluţia în şedinţa publica.
Curtea de apel Bacau - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Dispoziţiile art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã nu pot fi considerate neconstituţionale cu motivarea ca ar incalca dreptul la apãrare şi accesul liber la justiţie, întrucât modul în care a fost reglementat calculul termenului de o luna, în care partea interesatã poate introduce o cerere de revizuire intemeiata pe dispoziţiile art. 322 pct. 1 din Codul de procedura civilã, nu este de natura sa aducã atingere principiului înscris în Constituţie privind egalitatea cetãţenilor în fata legii. Faptul ca în textul criticat "regimul termenului este diferit nu înseamnã ca el ar deveni neconstitutional, având în vedere atât un considerent raţional, necesitatea determinãrii unui moment riguros exact, în delimitarea unor situaţii diferite, cat şi un argument de text, respectiv prevederile art. 125 alin. (3) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". De asemenea, instanta de judecata considera ca aceste prevederi nu contravin nici art. 21 din Constituţie, întrucât oricare dintre pãrţile interesate are posibilitatea de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, care însã nu pot fi exercitate în mod discretionar, şi ca urmare, creând incertitudini în stabilirea raporturilor juridice. Nu poate fi susţinutã nici critica potrivit cãreia dispoziţiile art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã contravin principiului constituţional privitor la dreptul la apãrare, întrucât din motivele expuse de autorul exceptiei nu rezulta ca acest drept fundamental este afectat, în condiţiile în care legea acorda pãrţilor toate garanţiile procesuale, inclusiv dreptul de a fi asistat de apãrãtor în cursul procesului, ceea ce exclude orice prejudiciere a intereselor apãrãrii.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a reglementãrilor cuprinse în art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã este neîntemeiatã, întrucât aspectele susţinute de autorii exceptiei nu vizeazã o problema de neconstituţionalitate, ci una care tine atât de obligaţia cunoaşterii legii, cat şi de aplicarea ei. Totodatã dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie prevãd în mod expres ca reglementarea competentei şi a procedurii de judecata se face implicit prin "lege", dând astfel libertate Parlamentului de a legifera în aceste domenii.
Fata de criticile potrivit cãrora prevederile art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã contravin unor drepturi fundamentale ale pãrţilor Guvernul considera ca "regimul diferit al termenului de revizuire decurgând din existenta unor situaţii diferite care a atras stabilirea unor momente diferite de la care acest termen începe sa curgã nu afecteazã, ci, dimpotriva, a fost impus de necesitatea aplicãrii şi respectãrii drepturilor şi garanţiilor procesuale ale pãrţilor, inclusiv accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Analizând încheierea de sesizare, precum şi susţinerile formulate în dosarul cauzei de autorul exceptiei, Curtea retine ca obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, potrivit cãrora: "Termenul de revizuire este de o luna şi se va socoti:
1. În cazurile prevãzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. 1, de la comunicarea hotãrârilor definitive, iar când hotãrârile au fost date de instanţe de recurs dupã evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotãrârile prevãzute la pct. 7 alin. 2, de la pronunţarea ultimei hotãrâri;"
Aceste dispoziţii legale sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind contrare dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie, precum şi celor ale art. 24 din Legea fundamentalã privind dreptul la apãrare, deoarece, prin reglementarea termenului de revizuire de o luna, se creeazã un tratament discriminatoriu pentru revizuentii fata de care acesta se va socoti de la pronunţare, în raport cu cei care introduc cereri de revizuire impotriva unei hotãrâri definitive, pentru care termenul curge de la data comunicãrii hotãrârii, termen care este considerat mai favorabil.
Analizând textul de lege ce face obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea constata ca susţinerile autorului exceptiei sunt neintemeiate. Aceste prevederi criticate sunt conforme cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". Or, legea - şi anume art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã - a stabilit termenul pentru revizuirea hotãrârilor judecãtoreşti de o luna, termen care se calculeazã de la comunicare, pentru hotãrârile judecãtoreşti definitive, şi de la pronunţare, pentru hotãrârile date de instanţele de recurs dupã evocarea fondului. Procedând în acest mod, legiuitorul nu a înţeles sa stabileascã un tratament discriminatoriu, ci un regim legal de procedura diferit, care decurge din existenta unor faze procesuale diferite şi corespunde unor dispoziţii legale care reglementeazã aceste etape.
Astfel, potrivit art. 301 din Codul de procedura civilã, "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotãrârii ce se ataca, redactatã, dupã caz, potrivit art. 261 alin. 1 şi 2 sau alineatului ultim al aceluiaşi articol, dacã legea nu dispune altfel" [...] Pentru hotãrârile irevocabile date în recurs, dupã evocarea fondului potrivit art. 266 din Codul de procedura civilã, termenul de revizuire curge de la pronunţare.
În consecinta, reglementãrile cuprinse în art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, referitoare la termenul de revizuire, stabilesc data de la care curge acesta, fiind determinat de necesitatea aplicãrii şi respectãrii dreptului şi a garanţiilor procesuale ale pãrţilor, fãrã nici o discriminare. În aceste condiţii, pãrţilor interesate nu li se incalca accesul liber la justiţie, atâta vreme cat pot sesiza instanţele judecãtoreşti în termen legal cu cererea de revizuire.
Totodatã prevederile criticate nu contravin nici dispoziţiilor art. 24 din Constituţie, care consfinţesc dreptul la apãrare. Potrivit art. 326 din Codul de procedura civilã, text cu care art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã se coroboreaza, "Cererea de revizuire se judeca potrivit dispoziţiilor prevãzute pentru cererea de chemare în judecata". Prin urmare, procedura de judecata a cererii de revizuire asigura inclusiv dreptul de apãrare al pãrţilor pe tot parcursul judecãrii sale.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 pct. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Constantin Bucur în Dosarul nr. 2.362/1999 al Curţii de apel Bacau - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 13 iunie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
