Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 111*) din 14 mai 1997 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 22 decembrie 1997
*) Definitiva prin nerecurare.
Lucian Stangu - preşedinte
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, prin Încheierea din 11 februarie 1997, pronunţatã în Dosarul nr. 3.819/1996 al acestei instanţe, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 alin. 1 şi urmãtoarele din Codul de procedura civilã, invocatã de Morait Dumitru şi Morait Constanta.
Din încheierea de sesizare rezulta ca excepţia a fost invocatã cu referire la prevederile art. 330 şi urmãtoarele din Codul de procedura civilã, iar din concluziile scrise, depuse în motivarea exceptiei, rezulta ca aceasta se referã la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã. De aceea, având în vedere dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezulta ca, în vederea soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate, vor fi analizate şi dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedura civilã.
În motivarea exceptiei se susţine, în esenta, ca dispoziţiile art. 330^1, din Codul de procedura civilã contravin prevederilor art. 11, art. 16, art. 20, art. 21, art. 41 şi art. 128 din Constituţie, datoritã "inegalitatii pe care o promoveazã între pãrţile aflate în litigiu civil", precum şi datoritã neprevederii unui termen limita de declarare a recursului în anulare, ceea ce conduce la încãlcarea principiului stabilitatii raporturilor juridice şi al autoritãţii de lucru judecat, "principiu fundamental al dreptului de pretutindeni".
Exprimandu-şi opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile atacate raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţiile invocate.
Asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedura civilã, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitiva, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, statuand ca ele sunt constituţionale. Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea soluţiei, excepţia de neconstituţionalitate privind aceste prevederi legale urmeazã, potrivit practicii constante a Curţii Constituţionale, sa fie respinsã ca vadit nefondata.
Cu privire la dispoziţiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civilã, este de reţinut ca prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitiva, Curtea Constituţionalã a constatat ca acestea sunt neconstituţionale. Având în vedere ca o excepţie de neconstituţionalitate admisã nu mai poate fi reiterata, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie şi art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes, excepţia invocatã în cauza de fata privind prevederile art. 330^2 alin. 1 este lipsitã de obiect şi, în consecinta, urmeazã a fi, de asemenea, respinsã ca vadit nefondata.
Referitor la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã, se constata ca prin Legea nr. 17/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea au fost modificate în sensul ca recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotãrârea judecãtoreascã a rãmas irevocabilã sau de la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare.
Întrucât în prezent recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând, instituindu-se termenul de 6 luni pentru exercitarea lui, se constata ca motivele nu mai subzistã şi, drept consecinta, excepţia în legatura cu aceste dispoziţii a rãmas fãrã obiect.
În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã şi prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Morait Dumitru şi Morait Constanta în Dosarul nr. 3.819/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã, privind:
- dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedura civilã;
- dispoziţiile art. 330^1 şi ale art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civilã, fiind lipsitã de obiect.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã la data de 14 mai 1997.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
