Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 110 din 16 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 3 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 , excepţie ridicatã de Victor Apostol şi Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se prezintã, personal, Victor Apostol, precum şi apãrãtorul autorilor excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care reitereazã argumentele expuse în faţa instanţei de judecatã care a sesizat Curtea Constituţionalã, solicitând, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie şi apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 11.689/2005, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Victor Apostol şi Daniela Apostol în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã instituirea unor complete specializate intrã în contradicţie cu prevederile <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, întrucât aceastã lege organicã prevede doar posibilitatea instituirii unor tribunale specializate, iar nu a unor complete specializate. Totodatã, se susţine cã prevederile de lege criticate, prin care se instituie complete specializate, sunt derogatorii, neregãsindu-se în nici o lege organicã şi nici în prevederile constituţionale. Astfel, se apreciazã cã se încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât prin dispoziţiile legale criticate se creeazã o dublã inegalitate, în faţa legii şi în faţa justiţiei. De asemenea, autorii excepţiei aratã cã instituirea de complete specializate echivaleazã cu înfiinţarea de instanţe extraordinare, ceea ce contravine art. 126 alin. (5) din Constituţie.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã. Faptul cã la judecarea în primã instanţã compunerea completelor de judecatã este diferenţiatã în funcţie de includerea infracţiunilor în categoria celor de corupţie nu reprezintã, în opinia Guvernului, o încãlcare a principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât legiuitorul poate sã instituie, în anumite materii, reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea instanţei. De asemenea, faptul cã infracţiunile de corupţie sunt judecate în fond de cãtre complete specializate formate din doi judecãtori anume desemnaţi nu echivaleazã cu instituirea unei instanţe extraordinare.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, deoarece acestea sunt aplicabile învinuitului sau inculpatului, fãrã a face discriminãri pe considerente arbitrare în cadrul acestei categorii. Se aratã, totodatã, cã constituirea unor complete specializate care sã judece în primã instanţã infracţiunile prevãzute de <>Legea nr. 78/2000 este în concordanţã şi cu dispoziţiile constituţionale potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. În plus, apreciazã cã textul de lege criticat nu face referire la instanţe extraordinare, ci la complete specializate, a cãror înfiinţare este reglementatã şi în <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã. În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit cãrora: "(1) Pentru judecarea în primã instanţã a infracţiunilor prevãzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.
(2) La judecãtorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecãtori."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea şi imparţialitatea justiţiei şi ale art. 126 alin. (5) teza întâi privind interzicerea înfiinţãrii de instanţe extraordinare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate în cauzã.
De altfel, prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţionalã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 402 din 14 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Curtea a reţinut cã textul de lege criticat nu încãlcã principiul egalitãţii, câtã vreme acesta se aplicã în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au sãvârşit infracţiuni de corupţie. Aşa fiind, cu privire la încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã persoanele care au sãvârşit infracţiuni de corupţie se aflã într-o situaţie juridicã diferitã de cea a persoanelor care au sãvârşit alte infracţiuni, astfel încât este justificatã distincţia fãcutã de legiuitor. Pe cale de consecinţã, critica autorilor excepţiei cu un atare obiect nu este întemeiatã.
Tot cu acea ocazie, Curtea a reţinut cã, în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", legiuitorului îi revine obligaţia constituţionalã de a reglementa procedura de judecatã şi, în acest cadru, compunerea completelor ce judecã diferitele categorii de infracţiuni. În exercitarea acestei competenţe exclusive conferite de Legea fundamentalã, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, cum este şi cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea în primã instanţã a unei anumite categorii de infracţiuni - infracţiunile de corupţie - sã se instituie complete specializate, scopul vãdit al acestor dispoziţii legale fiind perfecţionarea actului de justiţie.
Constituirea unor astfel de complete nu are semnificaţia instituirii unor instanţe extraordinare, aşa cum eronat susţin autorii excepţiei, întrucât, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege", iar judecãtorii care compun completele specializate fac parte din instanţele judecãtoreşti prevãzute de lege, îndeplinind cerinţele de independenţã şi imparţialitate impuse de prevederile constituţionale [art. 124 alin. (2) şi (3)]. De altfel, nici un text constituţional nu interzice specializarea completelor de judecatã, ci, dimpotrivã, Legea fundamentalã permite chiar înfiinţarea de instanţe specializate în anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituţie].
Soluţia adoptatã şi considerentele deciziei citate sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Victor Apostol şi Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
