Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 106 din 2 aprilie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 si 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 7 iunie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ligia Botezatu în Dosarul nr. 333/2000 al Tribunalului Neamt - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal a rãspuns Banc Post - Sucursala judeţului Neamt, reprezentatã prin consilier juridic Gigel Mihaila, lipsind autorul exceptiei şi celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Banc Post solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca dispoziţiile de lege criticate nu incalca prevederile constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, considerând ca dispoziţiile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 august 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 333/2000, Tribunalul Neamt - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Ligia Botezatu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prevederile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, prin care se conferã administratorului sau lichidatorului judiciar posibilitatea de formulare a acţiunii în anulare a actelor prezumat frauduloase, încheiate de debitor cu diferite persoane anterior deschiderii procedurii prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 , contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituţie. Se argumenteaza ca textele de lege criticate ar institui "o cauza de nulitate necunoscutã pãrţilor la data încheierii actelor juridice" şi, prin urmare, "s-ar consacra o aplicare retroactivã a legii". Totodatã autorul exceptiei considera ca prin prevederile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, "se instituie un climat de instabilitate în domeniul raporturilor juridice, incalcandu-se astfel prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituţie, privind obligativitatea asigurãrii de cãtre stat a libertãţii comerţului".
Tribunalul Neamt - Secţia comercialã şi contencios administrativ, exprimandu-şi opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, apreciazã ca aceasta este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul exceptiei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se susţine ca: "situaţiile reglementate în <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privesc posibilitatea existenţei unor contracte încheiate cu încãlcarea condiţiei esenţiale a cauzei licite şi morale, deci a unor acte frauduloase, sancţiunea aplicatã unui astfel de act fiind nulitatea absolutã, ceea ce nu înseamnã însã o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii"; art. 134 din Constituţie reglementeazã "libertatea comerţului în ce priveşte fiecare comerciant, libertate ce se poate asigura numai prin împiedicarea exercitãrii abuzive a activitãţii de comerţ de cãtre toţi comercianţii".
Guvernul apreciazã ca prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 44: "Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dãuna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.";
- Art. 45: "(1) Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale cãtre terţi şi pentru restituirea de cãtre aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin urmãtoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;
b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depãşeşte vadit pe cea primitã, efectuatã în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor pãrţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmãrirea de cãtre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate cãtre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacã suma pe care creditorul ar putea sa o obţinã în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) plãţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacã scadenta lor fusese stabilitã pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.
(2) Urmãtoarele operaţiuni comerciale, încheiate, în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacã sunt în paguba intereselor creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel puţin 20% din capitalul societãţii comerciale, atunci când debitorul este respectiva societate în comanditã, respectiv o societate în nume colectiv;
b) cu un acţionar detinand cel puţin 20% din acţiunile debitorului, atunci când debitorul este respectiva societate pe acţiuni;
c) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere ale debitorului societate pe acţiuni;
d) cu orice alta persoana fizica ori juridicã, detinand o poziţie dominanta asupra debitorului sau activitãţii sale;
e) cu un coindivizar asupra unui bun comun."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca aceste dispoziţii legale contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 15. alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";
- Art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi: "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comerţului [...]."
1. Referitor la prima critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã.
Examinarea prevederilor <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, impune concluzia ca acestea nu sunt norme de drept substanţial, deoarece prin intermediul lor nu s-a instituit "o cauza de nulitate" cu înţelesul de motiv, astfel cum susţine autorul exceptiei, în al carei temei actele juridice urmeazã sa fie invalidate, cu titlu de sancţiune, ci norme de drept procesual, întrucât prevãd condiţiile de exercitare a dreptului material la acţiune în nulitate, în aceasta materie, în temeiul unei cauze de nulitate de aplicaţie generalã. Este vorba de art. 948 şi 966 din Codul civil, potrivit cãrora cauza, în înţelesul de scop, constituie una dintre condiţiile de validitate a actului juridic, iar ilicitatea acestuia antreneaza nulitatea sa.
Orice act juridic fraudulos - indiferent dacã obiectul fraudei este un interes public sau privat - are o cauza ilicitã. Altfel spus, eficienta distructiva iremediabila a fraudei, în ceea ce priveşte actul juridic afectat, în întregul sau, se concentreaza totdeauna la nivelul cauzei, ca o condiţie de validitate a oricãrui act juridic. Acesta este lipsit de eficienta juridicã, prin efectul nulitãţii, pentru ca, încheiat în considerarea unei finalitati frauduloase, are o cauza ilicitã.
Caracterul de norme de drept procesual al articolelor deduse controlului de constitutionalitate rezulta, de altfel, din însãşi apartenenţa lor la o lege al carei obiect, definit chiar în titlul sau, îl constituie "procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului".
Asa fiind, susţinerea autorului exceptiei, în sensul ca dispoziţiile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, ar contraveni art. 15 alin. (2) din Constituţie, prin aceea ca, reglementand o cauza noua de nulitate aplicabilã unor acte juridice anterior încheiate, au caracter retroactiv, este neîntemeiatã şi deci nu poate fi primitã.
Curtea mai retine ca prevederile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, nu fac decât sa reia, în esenta, dispoziţiile art. 39 şi 40 din redactarea iniţialã a legii, cu o singura modificare constând în aceea ca introducerea acţiunilor în anulare a actelor frauduloase nu mai este de competenta judecãtorului-sindic, ci a administratorului sau lichidatorului judiciar. Asa fiind, chiar dacã s-ar admite ca articolele în cauza ar institui o cauza de nulitate, asa cum susţine autorul exceptiei, oricum nu s-ar putea retine ca aceasta era necunoscutã pãrţilor la încheierea actelor juridice supuse invalidãrii, la acea data fiind în vigoare art. 39 şi 40, care fuseserã adoptate o data cu legea în întregul ei, în anul 1995.
2. Curtea nu poate retine nici critica privind încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi, în sensul instituirii prin textele legale criticate a unui climat de instabilitate în domeniul raporturilor juridice, de natura sa afecteze libertatea comerţului. Titularul unui drept este liber sa îl exercite în anumite limite statornicite prin lege, în asa fel încât sa nu stânjeneascã drepturile altor titulari, în egala mãsura ocrotite. Sancţionarea abuzului de drept - dispoziţiile <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, având o atare finalitate - nu constituie o ingradire a libertãţii comerţului, ci, dimpotriva, un mijloc juridic eficient de asigurare a acesteia.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ligia Botezatu în Dosarul nr. 333/2000 al Tribunalului Neamt - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 2 aprilie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
