Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 105 din 26 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 29 aprilie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Axinia Szekely în Dosarul nr. 6.724/COM/2001 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, într-un litigiu privind anularea vânzãrii unui imobil.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 9C/2002, nr. 10C/2002 şi nr. 11C/2002 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 9C/2002, nr. 10C/2002 şi nr. 11C/2002 la Dosarul nr. 8C/2002, care este primul înregistrat.
La apelul nominal şi în dosarele nr. 9C/2002, nr. 10C/2002 şi nr.11C/2002 lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca în cadrul procedurii de reorganizare judiciarã şi a falimentului toate actele sunt îndeplinite de tribunale prin judecãtorii-sindici, care, sub aspect organizatoric şi procedural, sunt asimilaţi completelor de judecata. Decizia data de judecãtorul-sindic poate fi atacatã cu recurs. Astfel ca dispoziţiile constituţionale privitoare la cãile de atac nu sunt incalcate. Mai arata ca atât Legea fundamentalã romana, cat şi tratatele şi convenţiile internaţionale statueazã necesitatea cãilor de atac, dar nu şi numãrul acestora. Solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 octombrie 2001, pronunţate în dosarele nr. 6.724/COM/2001, nr. 6.725/COM/2001, nr. 6.726/COM/2001 şi nr. 6.727/COM/2001, Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Axinia Szekely şi de Societatea Comercialã "Szekely Instal" - S.R.L.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca textul de lege criticat contravine prevederilor art. 20 din Constituţie, raportate la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacra dreptul oricãrei persoane de a beneficia de un proces echitabil. Se arata în acest sens ca "În condiţiile în care acţiunile pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial anterioare cererii de declarare în stare de faliment sunt judecate de judecãtorul-sindic, potrivit <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 , acest drept nu mai este garantat, deoarece judecãtorul-sindic s-a pronunţat anterior: asupra cererii de declansare a procedurii de faliment; asupra desemnãrii lichidatorului; asupra ridicãrii dreptului de semnatura a debitorului; cu privire la confirmarea planului de lichidare, inclusiv aprobarea data lichidatorului de a formula aceste acţiuni". Potrivit susţinerilor autorului exceptiei încãlcarea garanţiilor constituţionale poate avea consecinţe iremediabile, în condiţiile în care hotãrârile pronunţate de judecãtorul-sindic sunt definitive.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ , exprimandu-şi opinia, apreciazã ca dispoziţiile legale criticate nu incalca nici o prevedere constituţionalã, întrucât "prin exercitarea atribuţiilor conferite prin <>art. 10 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, judecãtorul-sindic, judecand [...] şi acţiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial anterioare cererii introductive, nu este pus în situaţia de a se fi pronunţat anterior asupra acestora, fiecare din atribuţiile la care se face referire de cãtre autorul exceptiei având un obiect specific, distinct de soluţionarea unei astfel de cereri".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca excepţia ridicatã este nefondata. Referitor la faptul ca hotãrârile pronunţate de judecãtorul-sindic sunt definitive se arata ca acest lucru nu este de natura sa prejudicieze pãrţile, având în vedere ca aceste hotãrâri pot fi atacate cu recurs la Curtea de apel.
Guvernul arata ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, deoarece dreptul oricãrei persoane de a se adresa unei instanţe judecãtoreşti, prevãzut la art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, este asigurat şi prin dispoziţiile <>Legii nr. 64/1995 . Competenta generalã a judecãtorului-sindic de a soluţiona toate cererile legate de procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, cu excepţia recursurilor, este prevãzut la <>art. 6 din Legea nr. 64/1995 , republicatã. Se mai arata ca, "Având competenta generalã în desfãşurarea procedurilor de reorganizare judiciarã şi de faliment, judecãtorului-sindic i s-au stabilit prin lege o serie de atribuţii de-a lungul întregii proceduri, fãrã ca prin aceasta sa se poatã susţine o antepronuntare a judecãtorului cu privire la cererile care sunt de competenta sa formulate pe parcursul procedurii". Caracterul definitiv al hotãrârilor judecãtorului-sindic nu are relevanta, întrucât aceste hotãrâri pot fi atacte cu recurs la curtea de apel.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, susţinerile autorilor exceptiei, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, rapoartele judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, potrivit cãrora "Principalele atribuţii ale judecãtorului-sindic, în cadrul prezentei legi sunt: [...]
e) judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;"
Autorul exceptiei susţine ca aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 20 din Constituţie, conform cãrora:
"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale", precum şi ale art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã de România prin <>Legea nr. 30/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, potrivit cãrora: "Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa. Hotãrârea trebuie sa fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţa poate fi interzis presei şi publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanta atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducã atingere intereselor justiţiei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca excepţia ridicatã nu este intemeiata şi urmeazã sa fie respinsã pentru urmãtoarele motive:
În conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 64/1995 , în cadrul procedurii de reorganizare judiciarã şi a falimentului toate actele sunt îndeplinite, în prima instanta, de cãtre tribunale, instanţe judecãtoreşti independente şi impartiale, cu respectarea normelor procedurale stabilite de lege. Tribunalele îşi îndeplinesc aceste atribuţii prin judecãtorii-sindici desemnaţi, care, sub aspect organizatoric şi procedural, sunt asimilaţi unor complete de judecata special constituite.
"Judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive", este esenţial diferita de celelalte atribuţii ale judecãtorului-sindic. Astfel pronunţarea anterioarã a judecãtorului-sindic asupra cererii de declansare a procedurii falimentului, asupra desemnãrii lichidatorului, asupra ridicãrii dreptului de semnatura a debitorului, precum şi cu privire la confirmarea planului de lichidare, inclusiv aprobarea data lichidatorului de a formula aceste acţiuni, nu poate fi consideratã ca o prejudecare a acţiunii de anulare a unor transferuri cu caracter patrimonial, iar soluţia data în îndeplinirea celorlalte atribuţii nu înseamnã antepronuntare cu privire la acţiunile de aceasta natura.
Faptul ca, potrivit legii, hotãrârea data de judecãtorul-sindic în soluţionarea acţiunii pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial este definitiva nu este de natura sa lezeze interesele legitime ale pãrţilor, întrucât şi impotriva acestei hotãrâri se poate exercita o cale ordinarã de atac, cea a recursului. Nici o norma constituţionalã şi nici o reglementare internationala nu impune existenta mai multor grade de jurisdicţie în cauzele civile. Conform prevederilor art. 128 din Constituţie "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Axinia Szekely în Dosarul nr. 6.724/COM/2001 şi de Societatea Comercialã "Szekely Instal" - S.R.L. în dosarele nr. 6.725/COM/2001, nr. 6.726/COM/2001 şi nr. 6.727/COM/2001 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 26 martie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
