Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 104 din 22 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 11 mai 2005
Constantin Doldur - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Iamsat Prodconstruct" - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 15.957/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã dreptul de proprietate nu este afectat în nici un fel prin controlul postprivatizare, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţie, invocat de însuşi autorul excepţiei, statul este îndreptãţit sã adopte unele mãsuri pentru asigurarea libertãţii comerţului şi protecţia concurenţei loiale, precum şi sã creeze un cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 septembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 15.957/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Iamsat Prodconstruct" - S.A. din Piteşti.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate aratã cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi, art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât conferã pãrţii contractante, care are poziţia de vânzãtor într-un contract de vânzare-cumpãrare de acţiuni într-o procedurã de privatizare, o poziţie discreţionarã şi leoninã.
În motivarea excepţiei autorul acesteia aratã cã poziţia discreţionarã, de favoare, conferitã vânzãtorului Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului este inadmisibilã într-un stat de drept a cãrui ordine juridicã este caracterizatã, printre altele, de egalitatea de tratament în justiţie şi de egalitatea poziţiilor pãrţilor contractante.
Totodatã, autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate anihileazã garanţiile dreptului de proprietate ce privesc creanţele contra statului, inhibã libertatea economicã ce este caracterizatã prin libertatea de întreprindere şi lipsesc de conţinut egalitatea de şansã în comerţ.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 nu contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi din Constituţie, întrucât dreptul de proprietate este garantat de Legea fundamentalã, însã conţinutul şi limitele acestuia sunt stabilite prin lege.
Conform opiniei formulate de instanţã, dispoziţiile de lege criticate nu încalcã nici prevederile art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, fiind "conforme cu cerinţele unei economii de piaţã, prin raportare la stadiul actual de dezvoltare a societãţii". Prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , aratã instanţa, legiuitorul "a reglementat controlul postprivatizare, precum şi modalitãţile de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate de cumpãrãtori, pe perioada derulãrii contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat la societãţile comerciale".
Referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, instanţa apreciazã cã "egalitatea în faţa legii nu înseamnã şi uniformitate în privinţa soluţiilor legislative adoptate de cãtre legiuitor".
În concluzie, instanţa de judecatã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 este neîntemeiatã, invocând şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 175 din 6 mai 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 26 iunie 2003, şi nr. 189 din 27 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, prin care au fost respinse excepţii cu acelaşi obiect.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul considerã cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 nu îngrãdesc dreptul de proprietate al cumpãrãtorului şi nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 44, art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât, potrivit aceloraşi texte din Legea fundamentalã, "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", iar drepturile constituţionale invocate de reclamant nu presupun limitarea sau înlãturarea rãspunderii contractuale a pãrţilor în cazul neexecutãrii obligaţiilor în contractele de privatizare.
Invocând şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia nr. 165 din 6 mai 2003 , <>Decizia nr. 175 din 6 mai 2003 şi <>Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004 , Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã reglementarea prin dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 a obligaţiei cumpãrãtorului de a plãti daune-interese pentru prejudiciile cauzate Autoritãţii, în cazul desfiinţãrii contractului pe cale convenţionalã sau judiciarã, ca efect al acţionãrii pactului comisoriu, este conformã prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie. Totodatã, se susţine cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici art. 44 alin. (2) din Legea fundamentalã, întrucât acestea se aplicã în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare.
Conform punctului de vedere al Avocatului Poporului, textul de lege criticat este în concordanţã cu dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Constituţie, care precizeazã rolul statului privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã.
Potrivit punctului de vedere prezentat de Avocatul Poporului, dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 45 din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
Avocatul Poporului considerã, în concluzie, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 506/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002, care au urmãtorul cuprins: "În cazul desfiinţãrii contractului pe cale convenţionalã sau judiciarã Autoritatea va reţine de la cumpãrãtor toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, dupã caz, avans, rate, dobânzi, penalitãţi achitate cu orice titlu, pânã la desfiinţarea acestuia."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 1 alin. (3), art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi, art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.";
- Art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.";
- Art. 135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, cu referire la prevederile art. 44 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) [devenit art. 135 alin. (2) lit. a)] din Constituţie.
Prin <>Decizia nr. 175 din 6 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 26 iunie 2003, şi prin <>Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, Curtea Constituţionalã a respins ca nefondate excepţiile de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect.
Prin cele douã decizii Curtea a reţinut cã <>Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 reglementeazã controlul postprivatizare, precum şi modul de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate de cumpãrãtori, pe perioada derulãrii contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat cu societãţile comerciale, însã aceastã activitate trebuie sã fie în concordanţã cu interesul naţional, pentru a cãrui apãrare statul acţioneazã prin politica legislativã.
Curtea a reţinut totodatã cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu contravin prevederilor art. 41 alin. (1) [devenit art. 44 alin. (1)] din Constituţie, care garanteazã dreptul de proprietate, precizând cã prin lege sunt stabilite conţinutul şi limitele acestui drept.
De asemenea, Curtea a constatat cã, într-o interpretare sistematicã a art. 134 din Constituţie (devenit art. 135 dupã revizuire), aceastã prevedere urmeazã sã fie aplicatã în concordanţã şi cu dispoziţiile alin. (1) privind economia de piaţã şi cu cele ale alin. (2) lit. a) privind libertatea comerţului, ceea ce presupune cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 sunt conforme cu cerinţele economiei de piaţã, în stadiul actual de dezvoltare a societãţii româneşti, precum şi cu regulile necesare pentru asigurarea libertãţii comerţului în ansamblul general al economiei din ţara noastrã.
Cele statuate de Curte în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei.
În legãturã cu susţinerea autorului excepţiei din prezenta cauzã cã textul criticat ar încãlca prevederile art. 45 din Constituţie privind accesul liber al persoanei la o activitate economicã, Curtea reţine cã aceastã criticã nu este întemeiatã.
Textul <>art. 21 alin. (1) al Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 reglementeazã rãspunderea cumpãrãtorului de acţiuni deţinute de stat în cadrul procesului de privatizare, în cazul desfiinţãrii contractului de vânzare-cumpãrare pe cale convenţionalã sau judiciarã. Or, textul constituţional invocat de autorul excepţiei precizeazã cã sunt garantate accesul liber la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii, ceea ce nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune reglementarea strictã, prin lege, cu precizarea rãspunderilor în cazul nerespectãrii obligaţiilor contractuale asumate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Iamsat Prodconstruct" - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 15.957/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 februarie 2005.
PREŞEDINTE,
CONSTANTIN DOLDUR
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
