Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 102 din 9 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 9 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Frunzã în Dosarul nr. 227/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 227/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 195/2004 , excepţie ridicatã de Marin Frunzã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat contravine prevederilor art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 53, 124 şi 126 din Constituţie, raportate la prevederile art. 6, 13, 14, 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi la art. 1, 2, 6, 7, 8, 10 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. În acest sens, aratã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece împotriva mãsurii prin care instanţa de judecatã solicitã taxa judiciarã de timbru justiţiabilul nu poate exercita calea de atac a recursului, iar soluţionarea cererii de reexaminare se face în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere irevocabilã.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Dispoziţiile de lege criticate reglementeazã competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitãrii conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, situaţie în care, nefiind vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îşi gãsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale privind dreptul la un proces echitabil. Aşa fiind, procedura aplicabilã în aceste cazuri, având ca finalitate satisfacerea imperativului celeritãţii, este mai sumarã şi, astfel, derogatorie de la dreptul comun. Instanţa aratã cã asupra dispoziţiilor <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, prilej cu care a statuat cã acestea sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 11 şi 20, raportate la dispoziţiile art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi la unele dispoziţii din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, în acest sens invocând jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, şi anume deciziile nr. 42/2005 şi nr. 581/2005. De asemenea, aratã cã reglementarea criticatã nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 21, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce priveşte susţinerile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 1, 4, 15, 16, 24, 53 şi 124 din Constituţie, Guvernul apreciazã cã acestea nu pot fi primite, pe de o parte, pentru cã nu sunt motivate, iar pe de altã parte, pentru cã nu au o legãturã cu cauza de faţã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, aratã cã reglementarea criticatã nu contravine prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, în acest sens invocând <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 42/2005 . De asemenea, considerã cã nu poate fi reţinutã nici critica privind înfrângerea art. 129 din Constituţie, întrucât condiţiile de exercitare a cãilor de atac sunt prevãzute de norme juridice de drept procesual, o asemenea naturã având şi textul dedus controlului de constituţionalitate în cauza de faţã.
În sfârşit, aratã cã dispoziţiile legale criticate nu conţin norme contrare nici celorlalte prevederi din Legea fundamentalã şi din documentele juridice internaţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificate prin <>art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.
Dispoziţiile de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 18 alin. (3): "Cererea se soluţioneazã în camera de consiliu de un alt complet, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere irevocabilã."
Autorul excepţiei susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale ale art. 1, privind statul de drept, art. 4, referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, art. 11, privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15, privind universalitatea, art. 16, care consacrã egalitatea în drepturi, art. 20, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21, privind accesul liber la justiţie, art. 24, privind dreptul la apãrare, art. 53, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124, privind înfãptuirea justiţie, şi art. 126 referitoare la instanţele judecãtoreşti.
În opinia autorului excepţiei sunt încãlcate, de asemenea, şi prevederile art. 6, privind dreptul la un proces echitabil, art. 13, privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14, privind interzicerea discriminãrii, şi art. 17, privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi o serie de prevederi cuprinse în Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, şi anume art. 1, privind libertatea şi egalitatea în demnitate şi în drepturi, art. 2, privind egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminãrii, art. 6, privind recunoaşterea calitãţii de subiect de drept, art. 7, privind egalitatea în faţa legii şi protecţia împotriva oricãrei discriminãri, art. 8, privind accesul efectiv la instanţele judiciare, art. 10, privind procesul echitabil, şi art. 30, privind interpretarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã ca şi în prezenta cauzã şi cu motivãri asemãnãtoare.
În acest sens sunt <>Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, <>Decizia nr. 164 din 22 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005, şi <>Decizia nr. 581 din 3 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.113 din 9 decembrie 2005, prin care Curtea a statuat cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Cu acele prilejuri Curtea a constatat cã obiectul textului criticat îl constituie o normã proceduralã care reglementeazã soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, aşadar un incident procedural, prealabil antamãrii fondului de cãtre instanţa de judecatã. În condiţiile în care în discuţie este o chestiune prealabilã, soluţionarea acesteia este guvernatã de principiul celeritãţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralitãţii şi contradictorialitãţii, a obligativitãţii citãrii pãrţilor, ca şi a posibilitãţii exercitãrii unei cãi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Marin Frunzã în Dosarul nr. 227/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
