Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 102 din 29 iunie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 si 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 26 iulie 1999
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, ridicatã de Petru Pop în Dosarul nr. 7.955/1998 al Tribunalului Cluj.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor: Petru Pop, Ioan Pop şi Adrian Nicolae Iudecan. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 255 din 15 martie 1999, Tribunalul Cluj a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, excepţie ridicatã de Petru Pop, şi a dispus suspendarea judecãrii cauzei. În motivarea exceptiei, se susţine ca textele legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituţie, care consacra principiul legalitãţii incriminãrii şi a pedepsei. Astfel, în condiţiile în care fapta devine infracţiune sau contravenţie, în funcţie de valoarea unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, iar aceasta valoare este stabilitã conform ordinului ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, se ajunge la situaţia condamnãrii unei persoane pe temeiul unui act normativ, altul decât legea. De asemenea, se susţine ca prevederile legale în cauza contravin şi art. 20 alin. (2) din Constituţie, coroborat cu art. 7 alin. 1 din Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în care se prevede ca "nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost sãvârşitã, nu constituie o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional".
Exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, instanta considera ca normele de incriminare cuprinse în <>art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 sunt neconstituţionale, deoarece preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pe baza cãruia se poate stabili prejudiciul, ca element constitutiv al infracţiunii, este stabilit printr-un act normativ al Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca din examinarea prevederilor atacate, precum şi a celor ale <>art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 rezulta ca atât elementele constitutive ale infracţiunilor prevãzute la art. 97 alin. 1 şi la art. 98 alin. 1 din lege, precum şi criteriile şi cuantumurile potrivit cãrora acestea se determina sunt reglementate prin lege, astfel ca nu pot fi apreciate ca neconstituţionale prin raportarea lor la dispoziţiile art. 23 alin. (9) din Constituţie. Cu privire la prevederile art. 97 alin. 2 şi 3 şi ale <>art. 98 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 26/1996 , se considera, de asemenea, ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât textele respective reglementeazã formele agravante ale infracţiunilor prevãzute la art. 97 alin. 1 şi art. 98 alin. 1, astfel ca problema juridicã este aceeaşi ca şi în cazul infracţiunilor reglementate de aceste ultime alineate.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Excepţia are ca obiect dispoziţiile <>art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, care prevãd:
- Art. 97: "Taierea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lastari din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestierã prevãzute la art. 6, dacã valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior sau dacã valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin doua ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.
Dacã fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.
Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Maximul pedepselor prevãzute la alin. 1-3 se majoreazã cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost sãvârşite în urmãtoarele împrejurãri:
a) de doua sau mai multe persoane împreunã;
b) de o persoana având asupra sa o arma sau substanţe chimice periculoase;
c) în timpul nopţii;
d) în arii forestiere protejate.
Tentativa se pedepseşte."
- Art. 98: "Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieţi sau lastari care au fost taiati ori scoşi din rãdãcini, cu sau fãrã drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestierã prevãzute la art. 6, dacã valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, ori dacã valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin doua ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amenda.
Dacã fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
În cazul în care furtul a fost sãvârşit în împrejurãrile prevãzute la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevãzute în alineatele precedente se majoreazã cu 3 ani.
Mijloacele de transport şi uneltele folosite care au servit la sãvârşirea infracţiunii sunt supuse confiscãrii speciale în condiţiile prevãzute la art. 118 din Codul penal.
Tentativa se pedepseşte."
În legatura cu constituţionalitatea dispoziţiilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 din Codul silvic, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, statuand ca acestea sunt constituţionale, pentru urmãtoarele considerente: dispoziţiile criticate prevãd elementele constitutive ale infracţiunilor pe care le reglementeazã. În plus, art. 109 din Codul silvic menţioneazã ca "Prevederile prezentului titlu se completeazã cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedura penalã". Fata de aceste dispoziţii legale, sunt prevãzute toate condiţiile cerute pentru ca faptele respective sa constituie infracţiune. Examinarea textelor de lege criticate prin excepţia de neconstituţionalitate scoate în evidenta ca acestea definesc în mãsura suficienta infracţiunile pe care le prevãd, descriind comportamentul ilegal incriminat şi stabilind, în mod expres, pedepsele aplicabile; este adevãrat ca preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic şi <>art. 5 din Legea nr. 81/1993 , de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, respectiv Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, dar aceasta determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organicã, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la <>Legea nr. 81/1993 referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din rãdãcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni); asa cum se subliniaza în punctul de vedere al Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, "preţul mediu este stabilit şi calculat în raport cu parametrii prevãzuţi de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlãturarea oricãror elemente subiective sau discretionare ce ar putea duce la încãlcarea principiului legalitãţii incriminãrii şi supremaţiei legii".
În sensul celor arãtate, Curtea Constituţionalã a statuat şi prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, când, solutionand excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 81/1993 , pe care a admis-o, în parte, s-a pronunţat şi cu privire la legalitatea incriminãrii ca infracţiuni a faptelor prevãzute la acea data de reglementarea legalã în materie, respectiv art. 30 şi <>art. 31 din Legea nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pãdurilor, exploatarea lor raţionalã, economicã şi menţinerea echilibrului ecologic. Prin acea decizie s-a reţinut ca sunt satisfacute imperativele principiului legalitãţii pedepsei, prevãzut la art. 23 alin. (9) din Constituţie, coroborat cu art. 72 alin. (3) lit. f) din legea fundamentalã, şi principiului supremaţiei legii. Cat priveşte atributia Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului de a preciza preţul în funcţie de care se determina cuantumul pagubei, s-a reţinut ca acest preţ nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlãturarea oricãrei aprecieri subiective şi discretionare, care ar avea semnificatia încãlcãrii principiului legalitãţii incriminãrii şi supremaţiei legii. Prin decizia menţionatã, Curtea Constituţionalã a mai reţinut ca "prin competenta Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului de a stabili preţul respectiv nu se poate înţelege decât obligaţia acestuia de a-l calcula în raport cu parametrii prevãzuţi de lege. Textul de lege nu conferã ministerului atributia de a stabili preţul în mod subiectiv, discretionar, exclusiv în funcţie de aprecierea sa, ci îi impune obligaţia, inerenta unui expert, de a-l calcula în mod corect, ceea ce invedereaza un criteriu obiectiv". Referitor la necesitatea precizarii preţurilor negociate în actul de stabilire a preţului mediu, în considerentele deciziei se precizeazã ca teza "se justifica prin aceea ca numai astfel este posibila cenzura judecãtoreascã a modului de calcul al preţului de cãtre minister, ceea ce este necesar tocmai având în vedere rolul de expert pe care îl are ministerul în determinarea preţului". Prin aceeaşi decizie s-a stabilit, de asemenea, ca nepublicarea preţului mediu rezultat din negociere nu este o problema de constitutionalitate, deoarece principiul legalitãţii pedepsei şi supremaţiei legii nu presupune necesitatea ca şi aceste preţuri sa fie publicate, preţul mediu nefiind un element constitutiv al infracţiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, care sa determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţatã privind dispoziţiile art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Codul silvic îşi menţine valabilitatea şi în cauza de fata şi, în consecinta, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale menţionate urmeazã a fi respinsã.
Referitor la dispoziţiile art. 97 alin. 3 din Codul silvic, Curtea constata ca acestea stabilesc o agravantã, fiind dependente de primele doua alineate, şi, ca atare, le sunt aplicabile aceleaşi consideratiuni. Alin. 5 al aceluiaşi articol pedepseşte tentativa şi nu ridica alte probleme de constitutionalitate.
În legatura cu art. 98 din Codul silvic, urmeazã a se retine ca alin. 3 cuprinde, de asemenea, o agravantã; alin. 5 dispune confiscarea specialã, permisã de Constituţie, iar alin. 6 pedepseşte tentativa. Nici în ceea ce priveşte aceste alineate nu se ridica probleme de constitutionalitate.
Fata de cele arãtate, urmeazã a fi respinsã şi excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 97 alin. 3 şi 5 şi ale art. 98 alin. 3, 5 şi 6 din Codul silvic.
În prezent, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 25 mai 1999, a <>Ordinului ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 440/1999 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, este asigurata cunoaşterea şi aplicarea prevederilor Codului silvic.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic -, ridicatã de Petru Pop în Dosarul nr. 7.955/1998 al Tribunalului Cluj.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 29 iunie 1999.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
