Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 102 din 13 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 21 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 295-297 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ion Marc în Dosarul nr. 11.305/302/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei şi partea Vasilica Cristea, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã la dosarul cauzei autorul excepţiei a depus o cerere de amânare şi concluzii scrise prin care solicitã admiterea excepţiei.
Având cuvântul asupra cererii de amânare, autorul excepţiei solicitã admiterea acesteia.
Partea Vasilica Cristea se opune amânãrii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare.
Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia.
Partea Vasilica Cristea considerã cã excepţia a fost ridicatã în vederea tergiversãrii cauzei, aşa încât se impune respingerea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã, ce au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţionalã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 11.305/302/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 295-297 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Ion Marc într-o cauzã având ca obiect apelul împotriva sentinţei civile prin care s-a dispus evacuarea autorului excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece "pãrţile vãtãmate prin neregularitãţile produse în prima instanţã, constatate ca atare de instanţa de apel, sunt lipsite de un grad de jurisdicţie".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã obiectul excepţiei de neconstitu-ţionalitate îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã, prevederi care nu aduc atingere textelor constituţionale şi convenţionale invocate, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale, întrucât prin acestea se instituie reguli privind judecarea apelului care se aplicã tuturor celor prevãzuţi în ipoteza normei, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi ale pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 295-297 din Codul de procedurã civilã. În realitate, aşa cum rezultã din motivarea excepţiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã, asupra cãrora Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins: "În acest caz, precum şi atunci când existã vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţã a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã, va reţine procesul spre judecare."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, ale art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac. De asemenea, invocã dispoziţiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (3), art. 124 alin. (2) şi ale art. 129 din Legea fundamentalã, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, prin <>Decizia nr. 515 din 20 iunie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, fãcând referire la jurisprudenţa sa, Curtea a respins excepţia, reţinând, în esenţã, cã textul de lege criticat, chiar dacã instituie douã regimuri juridice diferite, o face în considerarea existenţei a douã situaţii diferite, care nu puteau fi reglementate identic.
Totodatã, Curtea a mai statuat cã reglementarea prevãzutã de art. 297 din Codul de procedurã civilã constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlãturãrii oricãror abuzuri din partea pãrţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii unui proces.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele din decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În sfârşit, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, invocate în motivarea excepţiei, consacrã principiile generale ce stau la baza organizãrii statului român. Aceste principii sunt încãlcate atunci când se aduce atingere unora dintre drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, garantate de Constituţie, sau altor dispoziţii constituţionale relevante sub aspectul conţinutului art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã. În cauza de faţã Curtea nu a reţinut cã prin dispoziţiile legale criticate s-ar fi adus vreo încãlcare a drepturilor şi libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ion Marc în Dosarul nr. 11.305/302/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã. Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
