Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 101 din 14 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59, art. 59^1 si art. 60 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 6 martie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59, art. 59^1 şi art. 60 din Codul penal, excepţie ridicatã de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 7.420/55/2007 al Judecãtoriei Arad - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care solicitã şi comunicarea unei copii de pe decizia pe care o va pronunţa Curtea în aceastã cauzã.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 august 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 7.420/55/2007, Judecãtoria Arad - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59, art. 59^1 şi art. 60 din Codul penal, excepţie ridicatã de Faur Nistor Isai în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt discriminatorii. Astfel, autorul excepţiei, care a fost condamnat la o pedeapsã cu închisoarea mai mare de 10 ani, pentru sãvârşirea unei infracţiuni cu intenţie directã, solicitã sã se dispunã liberarea sa condiţionatã dupã executarea fracţiei de pedeapsã prevãzutã pentru liberarea condiţionatã a minorilor şi a persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani pentru bãrbaţi şi de 55 de ani pentru femei, care au fost condamnate pentru comiterea unei infracţiuni din culpã, la o pedeapsã mai micã de 10 ani închisoare. Practic, se solicitã liberarea condiţionatã dupã executarea celei mai mici fracţii de pedeapsã prevãzute de art. 59-60 din Codul penal, pentru acordarea liberãrii condiţionate, fãrã a se ţine seama de diferenţele instituite prin aceste dispoziţii legale pentru calculul fracţiei de pedeapsã, cu privire la care se susţine cã sunt discriminatorii şi, prin urmare, neconstituţionale.
Judecãtoria Arad, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate se aplicã în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fãrã diferenţieri pe considerente arbitrare. În motivarea punctului de vedere formulat se invocã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie - cauzele Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene împotriva Belgiei - 1968, Gaygusuz împotriva Austriei - 1996, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei- 2004, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 59, art. 59^1 şi art. 60 din Codul penal, având urmãtorul cuprins:
- Art. 59 (Liberarea condiţionatã): "Dupã ce a executat cel puţin douã treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depãşeşte 10 ani sau cel puţin trei pãtrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stãruitor în muncã, disciplinat şi dã dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
În calculul fracţiunilor de pedeapsã prevãzute în alin. 1 se ţine seama de partea din durata pedepsei care poate fi consideratã, potrivit legii, ca executatã pe baza muncii prestate. În acest caz însã, liberarea condiţionatã nu poate fi acordatã înainte de executarea efectivã a cel puţin jumãtate din durata pedepsei când aceasta nu depãşeşte 10 ani şi a cel puţin douã treimi când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Când condamnatul executã mai multe pedepse cu închisoare care nu se contopesc, fracţiunile de pedeapsã arãtate în alin. 1 se socotesc în raport cu totalul pedepselor.
În aplicarea dispoziţiilor alineatelor precedente se are în vedere durata pedepsei pe care o executã condamnatul.";
- Art. 59^1 (Liberarea condiţionatã în cazul infracţiunilor sãvârşite din culpã): "Cel condamnat pentru sãvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni din culpã poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, dupã ce a executat cel puţin jumãtate din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depãşeşte 10 ani sau cel puţin douã treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacã îndeplineşte şi celelalte condiţii prevãzute în art. 59 alin. 1.
Dispoziţiile art. 59 alin. 2 se aplicã în mod corespunzãtor, liberarea condiţionatã neputând fi acordatã înainte de executarea efectivã a cel puţin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depãşeşte 10 ani şi a cel puţin jumãtate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
În cazul în care pedeapsa ce se executã este rezultatã din concursul între infracţiuni sãvârşite din culpã şi infracţiuni intenţionate, se aplicã dispoziţiile art. 59.
Dispoziţiile art. 59 alin. 3 şi 4 se aplicã în mod corespunzãtor.";
- Art. 60 (Liberarea condiţionatã în cazuri speciale): "Condamnatul care, din cauza stãrii sãnãtãţii sau din alte cauze, nu a fost niciodatã folosit la muncã ori nu mai este folosit, poate fi liberat condiţionat dupã executarea fracţiunilor de pedeapsã arãtate în art. 59 sau, dupã caz, în art. 59^1, dacã dã dovezi temeinice de disciplinã şi de îndreptare.
Cei condamnaţi în timpul minoritãţii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum şi condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bãrbaţi şi de 55 de ani pentru femei, pot fi liberaţi condiţionat, dupã executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depãşeşte 10 ani sau a unei jumãtãţi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacã îndeplinesc celelalte condiţii prevãzute în art. 59 alin. 1.
Persoanele prevãzute în alin. 2, condamnate pentru sãvârşirea unei infracţiuni din culpã, pot fi liberate condiţionat dupã executarea unei pãtrimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depãşeşte 10 ani sau a unei treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacã îndeplinesc celelalte condiţii prevãzute în art. 59 alin. 1.
Dacã pedeapsa ce se executã este rezultatã din concursul între infracţiuni sãvârşite din culpã şi infracţiuni intenţionate, se aplicã dispoziţiile privind liberarea condiţionatã în cazul infracţiunilor intenţionate.
Când condamnatul executã mai multe pedepse cu închisoare, care nu se contopesc, fracţiunile de pedeapsã se socotesc în raport cu totalul pedepselor.
În toate cazurile, la calculul fracţiunii de pedeapsã se ţine seama de partea din durata pedepsei consideratã, potrivit legii, ca executatã pe baza muncii prestate.
Dispoziţiile art. 59 alin. 4 se aplicã în mod corespunzãtor."
Se susţine cã aceste texte de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apãrare şi ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeanã. Se invocã, de asemenea, prevederile art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 3 - Interzicerea torturii, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, art. 17 - Interzicerea abuzului de drept şi art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Sunt invocate şi dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind interzicerea generalã a discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii acestor prevederi legale, în raport de aceleaşi critici formulate şi în prezenta cauzã, în acest sens fiind, de exemplu, <>Decizia nr. 187 din 2 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 4 aprilie 2006.
Cu acel prilej, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a statuat cã dispoziţiile art. 59^1 şi 60 din Codul penal se aplicã în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fãrã diferenţieri pe considerente arbitrare, precum şi faptul cã este atributul exclusiv al legiuitorului stabilirea condiţiilor în care poate fi acordatã liberarea condiţionatã, aceasta nefiind un drept al condamnaţilor, ci doar o vocaţie pe care o au aceştia, prin voinţa legiuitorului. Toţi condamnaţii care satisfac condiţiile impuse de lege, fie sub aspectul fracţiunilor de pedeapsã care trebuie executate, fie prin încadrarea în unul dintre cazurile speciale prevãzute de lege, se bucurã de acelaşi tratament fãrã discriminãri. O asemenea reglementare este în concordanţã cu principiul egalitãţii, care, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în mod constant în jurisprudenţa sa, nu înseamnã "eo ipso" aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. Principiul egalitãţii nu presupune uniformitate, aşa încât toate situaţiile sã fie tratate în acelaşi fel, ci presupune ca la situaţii egale sã corespundã un tratament egal, iar la situaţii diferite sã existe un tratament diferit.
Soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curtea Constituţionalã, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã, inclusiv în ceea ce priveşte art. 59 din Codul penal, în raport de care nu au fost formulate critici distincte.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59, art. 59^1 şi art. 60 din Codul penal, excepţie ridicatã de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 7.420/55/2007 al Judecãtoriei Arad - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 februarie 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
