Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 101 din 13 februarie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, raportate la art. 595 din Codul de procedura civila, si ale   art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 101 din 13 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, raportate la art. 595 din Codul de procedura civila, si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, raportate la art. 595 din Codul de procedurã civilã, şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de VGR Investments LLC în Dosarul nr. 17.487/3/2006 al Tribunalului Bucureşti Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 17.487/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, raportate la art. 595 din Codul de procedurã civilã, şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de VGR Investments LLC.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, raportat la art. 595 din Codul de procedurã civilã, contravine prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece "nu asigurã în mod egal ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate al creditorului asupra creanţei sale în situaţia în care instanţa de judecatã pronunţã o hotãrâre de respingere a cererii de somaţie de platã, hotãrâre care, potrivit art. 7 din ordonanţã, este irevocabilã, iar debitorul se poate prevala de acest text de lege pentru a solicita ridicarea mãsurii sechestrului asigurãtor faţã de creditorii care acţioneazã pe calea dreptului comun şi împotriva cãrora debitorul a obţinut o hotãrâre irevocabilã pe fondul dreptului de creanţã".
Totodatã, autorul excepţiei apreciazã cã dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 încalcã prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie, întrucât "Curtea Constituţionalã are exclusiv competenţa de a soluţiona excepţiile ridicate în faţa instanţelor de judecatã, admisibilitatea sau inadmisibilitatea trebuind sã fie de competenţa instanţei constituţionale, dupã cum inadmisibilitatea unei acţiuni de drept comun este de competenţa instanţelor judecãtoreşti de drept comun, şi nu de competenţa contenciosului constituţional".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este nefondatã, deoarece textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi ale art. 146 lit. d) din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 295/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, dispoziţii raportate la art. 595 din Codul de procedurã civilã (modificat de <>art. I pct. 78 din Legea nr. 219/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005), precum şi prevederile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Textele legale menţionate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 :
"Ordonanţa prin care judecãtorul a respins cererea creditorului este irevocabilã. În acest caz, precum şi în cazul în care prin ordonanţã cererea sa a fost admisã în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecatã potrivit dreptului comun.";
- Art. 595 din Codul de procedurã civilã: "În cazul în care cererea principalã, în temeiul cãreia a fost încuviinţatã mãsura asigurãtorie, a fost anulatã, respinsã sau perimatã prin hotãrâre irevocabilã, ori dacã cel care a fãcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea mãsurii de cãtre instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţã prin încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrţilor. Dispoziţiile art. 593 se aplicã în mod corespunzãtor".;
- <>Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale: "Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Autorul excepţiei susţine, pe de o parte, cã prevederile <>art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, raportate la art. 595 din Codul de procedurã civilã, contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie privind dreptul de proprietate privatã, iar, pe de altã parte, cã dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 încalcã prevederile art. 146 lit. d) referitoare la atribuţiile Curţii Constituţionale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate.
I. Astfel, Curtea a mai fost sesizatã cu numeroase excepţii privind neconstituţionalitatea <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 , dar toate acele critici au fost respinse, constatându-se cã atât actul normativ criticat, în ansamblul sãu, cât şi diferite dispoziţii ale sale sunt în conformitate cu prevederile constituţionale. În acest sens, Curtea a pronunţat, spre exemplu, <>Decizia nr. 317 din 19 noiembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002, şi <>Decizia nr. 200 din 13 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 3 iulie 2003.
<>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 reglementeazã o procedurã specialã, simplificatã şi acceleratã pentru recuperarea creanţelor al cãror caracter cert, lichid şi exigibil rezultã din înscrisuri, singurele dovezi care se administreazã în cadrul acestei proceduri, în afarã de lãmuririle şi explicaţiile date de cãtre pãrţi. Hotãrârile pronunţate în cadrul acestei proceduri nu au autoritate de lucru judecat asupra fondului litigiului.
Mijloacele procedurale puse la îndemâna pãrţilor diferã tocmai datoritã caracterului special al procedurii, fãrã ca prin aceasta una dintre pãrţi sã fie privilegiatã, iar cealaltã dezavantajatã.
În ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa încãlcare a dreptului de proprietate, prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 317 din 19 noiembrie 2002 s-a reţinut cã "executarea oricãrei obligaţii de a da determinã în mod direct diminuarea patrimoniului celui obligat sã dea. În toate cazurile în care o asemenea obligaţie se executã, chiar şi în mod silit, pe baza unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, prevãzutã cu formulã executorie, atingerea adusã dreptului de proprietate, prin diminuarea patrimoniului datornicului, se înscrie în limitele prevederilor constituţionale. De altfel, învestirea hotãrârii judecãtoreşti cu formulã executorie se poate face numai dupã epuizarea tuturor cãilor ordinare de atac ori dupã expirarea termenului pentru exercitarea acestora, ceea ce asigurã tuturor pãrţilor un tratament egal şi posibilitatea formulãrii unor apãrãri adecvate. Chiar şi dupã momentul dispunerii sau al începerii executãrii, partea care se considerã nedreptãţitã are dreptul sã introducã, în faţa instanţei de executare, contestaţie la executare".
II. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în raport cu dispoziţiile art. 146 lit. d) din Legea fundamentalã, Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii, dintre care menţionãm <>Decizia nr. 668 din 15 decembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2006, şi <>Decizia nr. 329 din 18 aprilie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 12 mai 2006, respingând de fiecare datã excepţia de neconstituţionalitate.
Cu aceste prilejuri Curtea a reţinut, în esenţã, cã textul de lege criticat nu aduce atingere art. 146 lit. d) din Constituţie, deoarece dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 "sunt norme de procedurã pe care instanţa care a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate este obligatã sã le aplice în vederea selectãrii doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã. Aceastã procedurã nu face însã posibilã respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de cãtre instanţa judecãtoreascã, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale".
Neexistând elemente noi, de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, raportate la art. 595 din Codul de procedurã civilã, şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de VGR Investments LLC în Dosarul nr. 17.487/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 februarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016