Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1 din 15 ianuarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Ministerul Administraţiei şi Internelor (în prezent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) în Dosarul nr. 13.209/3//2006 (1.820/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal se prezintã, personal şi asistatã de avocat Corneliu Liviu Popescu, partea Ileana Ruxandra Rotaru. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza, fiind în stare de judecatã, avocatul Corneliu Liviu Popescu solicitã, în principal, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilã, având în vedere cã <>Legea nr. 247/2005 a fost adoptatã în urma angajãrii rãspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind reforma în domeniile proprietãţii şi ale justiţiei, or, autorul excepţiei este o autoritate care se aflã în subordinea Guvernului. În subsidiar, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã pentru aceleaşi motive pe care le-a susţinut în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 13.209/3/2006 (1.820/2006), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente.
Excepţia a fost ridicatã de Ministerul Administraţiei şi Internelor (în prezent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) într-un apel declarat într-un litigiu având ca obiect o contestaţie la <>Legea nr. 10/2001 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate încalcã principiul constituţional al neretroactivitãţii legii, întrucât reglementeazã posibilitatea de a ataca decizii emise sub imperiul legii vechi, fie prin stabilirea unei noi cãi de atac, inexistentã la momentul emiterii deciziilor, fie prin stabilirea unui nou termen de prescripţie, deşi cel reglementat de vechea lege era împlinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã scopul <>Legii nr. 10/2001 a fost acela de a stabili mãsuri reparatorii în interesul foştilor proprietari ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice. Aceastã soluţie este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã dreptul pe care acesta îl are în a decide cu privire la modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, urmând a-şi gãsi aplicarea de la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 247/2005 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã <>art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, potrivit cãruia "Deciziile sau dispoziţiile ori, dupã caz, ordinele conducãtorilor autoritãţilor administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de mãsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevãzute la <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile aduse de prezentul titlu, emise pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se aflã sediul unitãţii deţinãtoare, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Textul de lege criticat dispune cã deciziile sau dispoziţiile ori, dupã caz, ordinele conducãtorilor autoritãţilor administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de mãsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevãzute la <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , emise pânã la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 247/2005 , şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se aflã sediul unitãţii deţinãtoare, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
Autorul excepţiei criticã acest text pe motiv cã încalcã principiul constituţional al neretroactivitãţii legii, datoritã introducerii unei noi cãi de atac pentru o decizie emisã anterior, şi stabilirii unui nou termen de prescripţie deşi, la momentul intrãrii în vigoare a legii noi, acesta era împlinit.
Analizând aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate sunt dispoziţii procedurale, iar legile de procedurã sunt, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, în principiu, de imediatã aplicare.
Pe de altã parte, Curtea, în jurisprudenţa sa, ca de exemplu <>Decizia nr. 364 din 17 aprilie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 24 mai 2007, referindu-se la principiul neretroactivitãţii, a statuat cã o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã reglementeze modul de acţiune în timpul ulterior intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul propriu de aplicare. Or, scopul <>Legii nr. 10/2001 a fost acela de a stabili mãsuri reparatorii în interesul foştilor proprietari ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice. Aceastã soluţie este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã dreptul pe care acesta îl are în a decide cu privire la modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Ministerul Administraţiei şi Internelor (în prezent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) în Dosarul nr.13.209/3//2006 (1.820/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 ianuarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
