Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.684 din 17 decembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 alin. 2 si ale art. 332 alin. 4 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 90 din 10 februarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi 332 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ştefan Rãdulescu în Dosarul nr. 7.534/303/2007 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.534/303/2007, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi 332 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Ştefan Rãdulescu cu ocazia soluţionãrii dosarului mai sus menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate încalcã egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, întrucât, în timp ce procurorul are cale de atac separatã împotriva hotãrârii de desesizare a instanţei, inculpatul nu are dreptul la recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de restituire a cauzei la procuror.
Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume <>deciziile nr. 291/2005 , nr. 736/2008 şi nr. 52/2009.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 300 şi 332 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 79/2006 , nr. 736/2008, nr. 1.191/2008 şi nr. 52/2009. Mai aratã cã dispoziţiile art. 148 din Constituţie nu au incidenţã în cauza de faţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 300 şi 332 din Codul de procedurã penalã. Din notele scrise ale autorului excepţiei reiese, însã, cã acesta criticã numai prevederile art. 300 alin. 2 şi ale art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, acestea din urmã fiind modificate prin <>Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra acestor dispoziţii de lege, având urmãtorul cuprins:
- Art. 300 alin. 2: "În cazul când se constatã cã sesizarea nu este fãcutã potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlãturatã de îndatã şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.";
- Art. 332 alin. 4: "Împotriva hotãrârii de desesizare se poate face recurs de cãtre procuror şi de orice persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeanã, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 300 alin. 2 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 736 din 24 iunie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate, pentru motivele acolo arãtate.
Întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, inclusiv în privinţa criticii formulate în raport de dispoziţiile art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Prevederile art. 148 din Constituţie nu au incidenţã în cauza de faţã.
În realitate, autorul excepţiei solicitã completarea dispoziţiilor de lege criticate în sensul de a permite atacarea separat cu recurs nu numai a hotãrârii de desesizare, ci şi a încheierii prin care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale. O asemenea solicitare nu intrã, însã, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi ale art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ştefan Rãdulescu în Dosarul nr. 7.534/303/2007 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: