Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.657 din 28 decembrie 2010 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 13 ianuarie 2011
Pe rol se aflã soluţionarea sesizãrii de neconstituţionalitate a Legii bugetului de stat pe anul 2011, formulatã de un grup de 54 de deputaţi, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie.
Cu adresa nr. 51/6.183 din 23 decembrie 2010, Secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al <>art. 15 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2011, formulatã de un grup de 54 de deputaţi.
La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnãturile a 54 de deputaţi, autori ai sesizãrii de neconstituţionalitate. Potrivit acestei liste, autorii sesizãrii de neconstituţionalitate sunt urmãtorii: Cristian Mihai Adomniţei, Marin Almãjanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihãiţã Calimente, Mircea Vasile Cazan, Daniel Chiţoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Victor Paul Dobre, Mihai-Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, George Ionuţ Dumitricã, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Ştefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolţa, Mihai Lupu, Dan-Ştefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolãescu, Ludovic Orban, Ionel Palãr, Viorel Palaşcã, Cornel Pieptea, Gabriel Plãiaşu, Cristina-Ancuţa Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Cãlin Constantin Anton Popescu-Tãriceanu, Ana Adriana Sãftoiu, Nini Sãpunaru, Adrian George Scutaru, Ionuţ-Marian Stroe, Radu Stroe, GigelSorinel Ştirbu, Gheorghe-Mirel Taloş, Adriana Diana Tuşa, Claudiu Ţaga, Radu Bogdan Ţîmpãu, Ioan Ţintean, Florin Ţurcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Mihai Alexandru Voicu şi Mariana Câmpeanu.
La sesizare a fost anexatã, în copie, Legea bugetului de stat pe anul 2011.
Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 17.952 din 23 decembrie 2010 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 4.805A/2010.
Autorii sesizãrii solicitã Curţii sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii Legii bugetului de stat pe anul 2011 prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 138 alin. (5), art. 53, art. 49 alin. (2), art. 47 şi art. 34 alin. (1) şi (2).
În sesizare se aratã cã proiectul legii supuse controlului de constituţionalitate a fost transmis spre dezbaterea Parlamentului la data de 7 decembrie 2010 prin adresa Guvernului nr. E.262, fiind înregistrat sub nr. BPI 1.198 din 7 decembrie 2010.
În legãturã cu încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1) şi art. 138 alin. (5), autorii sesizãrii aratã cã Guvernul a supus proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011 spre aprobare Parlamentului la data de 6 decembrie 2010, ceea ce contravine dispoziţiilor <>art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, potrivit cãrora acesta trebuie supus aprobãrii "cel târziu pânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an." Nesocotirea de cãtre Executiv a acestui termen imperativ conduce, prin lipsa unei dezbateri şi a unei analize corespunzãtoare a legii, la limitarea prerogativelor Parlamentului, cenzurând astfel expresia voinţei alegãtorilor în legislativ. În continuare, autorii sesizãrii aratã cã Legea bugetului de stat pe anul 2011 este fundamentatã pe proiecte de legi aflate în diferite stadii de adoptare. Este vorba despre Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului din fondurile publice, despre Legea privind sistemul unitar de pensii publice şi despre Legea educaţiei naţionale. Astfel, "prin Legea bugetului de stat sunt prevãzute şi angajate sume pentru plata salariilor, a pensiilor şi a altor indemnizaţii, fãrã ca legile care reglementeazã cadrul legal de acordare a lor sã fie în vigoare la data sesizãrii Parlamentului de cãtre Guvern cu proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011, prin adresa E.262 din 6 decembrie 2010".
În continuare, autorii sesizãrii, invocând încãlcarea prevederilor art. 53 din Constituţie, aratã cã "fundamentarea bugetului de stat pe o creştere salarialã de doar 15% şi nu pe încetarea diminuãrii cu 25% a drepturilor salariale imprimã, în mod evident, un caracter permanent mãsurii de diminuare a drepturilor salariale", ceea ce contravine şi <>deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 şi nr. 872 din 25 iunie 2010, prin care aceasta a statuat "caracterul excepţional şi temporar" al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Autorii sesizãrii considerã cã legea contestatã contravine prevederilor constituţionale ale art. 49 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 47, deoarece aceasta reglementeazã "reduceri drastice ale indemnizaţiilor şi stimulentelor de naturã a încuraja dezvoltarea demograficã a populaţiei", ceea ce "determinã, pe termen lung, imposibilitatea dezvoltãrii economice normale a unui stat de drept".
În fine, autorii sesizãrii susţin cã, întrucât legea atacatã prevede o diminuare a sumelor alocate sãnãtãţii cu 38%, "în condiţiile în care a fost unanim acceptat cã sistemul de sãnãtate a suferit de o subfinanţare permanentã", se încalcã prevederile art. 34 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizãrii de neconstituţionalitate.
Preşedintele Senatului a comunicat punctul sãu de vedere sub nr. I/2.685 din 27 decembrie 2010, înregistrat la Curtea Constituţionalã cu nr. 18.015 din 27 decembrie 2010. Reiterând argumentele autorilor criticii de neconstituţionalitate, preşedintele Senatului considerã cã sesizarea este întemeiatã.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul sãu de vedere cu adresa nr. 51/6.210 din 24 decembrie 2010, înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 17.983 din 24 decembrie 2010, prin care apreciazã cã sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã, în esenţã, cã mãsurile adoptate prin legea criticatã sunt conforme cu prevederile constituţionale invocate şi se impun pentru "apãrarea securitãţii naţionale şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor. Lipsa acestor mãsuri ar avea ca efect grave perturbãri ale exercitãrii tuturor drepturilor şi libertãţilor fundamentale".
Guvernul, în punctul sãu de vedere comunicat cu nr. 5/10.006 din 27 decembrie 2010 şi înregistrat la Curtea Constituţionalã sub nr. 17.996 din 27 decembrie 2010, considerã cã sesizarea este neîntemeiatã. Astfel, referitor la obligaţia Guvernului de a supune spre adoptare Parlamentului proiectele de legi bugetare pânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an, aratã cã aceasta nu reprezintã o obligaţie constituţionalã. De asemenea, şi în ceea ce priveşte celelalte critici formulate, Guvernul apreciazã cã acestea vizeazã aspecte de oportunitate, iar nu de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale <>art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sã soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulatã de cei 54 de deputaţi.
Obiectul controlului de neconstituţionalitate îl constituie Legea bugetului de stat pe anul 2011, care, în opinia autorilor sesizãrii, contravine, în ordinea invocãrii, prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 138 alin. (5), art. 53, art. 49 alin. (2), art. 47 şi art. 34 alin. (1) şi (2), al cãror cuprins este urmãtorul:
- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii.";
- Art. 138 alin. (5): "Nicio cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanţare.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 49 alin. (2): "Statul acordã alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socialã a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.";
- Art. 47: "(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenţã medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Cetãţenii au dreptul şi la mãsuri de asistenţã socialã, potrivit legii.";
- Art. 34 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul la ocrotirea sãnãtãţii este garantat.
(2) Statul este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea igienei şi a sãnãtãţii publice."
Procedând la examinarea susţinerilor autorilor sesizãrii, Curtea Constituţionalã reţine cã Legea bugetului de stat pe anul 2011, potrivit art. 1 din lege, "prevede şi autorizeazã pentru anul 2011 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile şi activitãţilor finanţate integral din venituri proprii."
În sensul art. 137 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia "Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege", a fost adoptatã <>Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, care stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilitãţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. Din prevederile constituţionale şi dispoziţiile legale menţionate rezultã cã bugetul se constituie ca un plan financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevãzute veniturile şi cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului. Astfel, în acest domeniu, Guvernul, în concordanţã cu art. 138 alin. (1) şi (2) din Constituţie, asigurã elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului.
Or, în cauzã, a fost adoptatã, cu anumite corective, Legea bugetului de stat pe anul 2011 promovatã de Guvern, nerespectarea de cãtre acesta a termenului de recomandare prevãzut de <>art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, precum şi faptul cã la data depunerii proiectului bugetului de stat la Parlament nu erau adoptate 3 legi importante, nefiind sancţionate nici constituţional, nici legal.
În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine înfrângerea art. 61 alin. (1) din Constituţie privind rolul Parlamentului, deoarece Guvernul are numai atribuţia de a elabora şi de a prezenta Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, iar acesta, ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, îl dezbate şi îl aprobã prin vot.
Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constituţie, bugetul se elaboreazã anual, acest principiu aplicându-se atât actului denumit buget, cât şi componentelor sale, care, însumate, nu pot fi diferite de el.
Cerinţa constituţionalã a art. 138 alin. (5) impune stabilirea concomitentã a unei cheltuieli cu sursa de finanţare, adicã a venitului necesar pentru suportarea ei, spre a se evita consecinţele economice şi sociale profund negative ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fãrã acoperire. Din cuprinsul Legii bugetului de stat pe anul 2011 nu rezultã asemenea neconcordanţe sau necorelãri care sã dezechilibreze raportul între venituri şi cheltuieli, astfel cã nu se poate reţine înfrângerea normei constituţionale sus-menţionate.
O altã criticã priveşte susţinerea potrivit cãreia "fundamentarea bugetului de stat pe o creştere salarialã de doar 15% şi nu pe încetarea diminuãrii cu 25% a drepturilor salariale imprimã, în mod evident, un caracter permanent mãsurii de diminuare a drepturilor salariale", ceea ce contravine art. 53 din Constituţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat "caracterul excepţional şi temporar" al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Sub acest aspect, Curtea constatã cã obligaţia impusã legiuitorului de instanţa constituţionalã, aceea ca dupã 1 ianuarie 2011 sã înceteze diminuarea cu 25% a drepturilor salariale, este întemeiatã tocmai pe exigenţele art. 53 din Constituţie.
În aceste condiţii, este prerogativa legiuitorului stabilirea modalitãţii de realizare a procesului de revenire etapizatã a cuantumului drepturilor salariale la nivelul avut anterior diminuãrii cu 25%, care va decide în funcţie de situaţia economicã şi financiarã a ţãrii.
Pentru anul 2011, legiuitorul a reglementat o revenire de 15% faţã de reducerea salarialã de 25% aprobatã prin <>Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
În fine, în opinia autorilor sesizãrii, Legea bugetului de stat pe anul 2011 contravine şi prevederilor constituţionale ale art. 49 şi art. 47, precum şi celor ale art. 34 alin. (1) şi (2), prin reducerea drasticã a indemnizaţiilor şi stimulentelor de naturã a încuraja dezvoltarea demograficã a populaţiei şi prin diminuarea sumelor alocate sãnãtãţii cu 38%.
Protecţia socialã reprezintã un ansamblu de acţiuni, decizii şi mãsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlãturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condiţiilor de viaţã ale populaţiei.
O strategie care s-ar limita la a uşura situaţia celor mai vulnerabile şi afectate persoane ar risca sã nu primeascã suportul necesar al restului populaţiei, care se simte ea însãşi a fi într-o stare de lipsã permanentã a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viaţã considerat decent. Accentul cade, în mod special, pe lipsa resurselor economice.
Faţã de cele expuse, Curtea constatã cã Legea bugetului de stat pe anul 2011 nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorii sesizãrii.
În temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã Legea bugetului de stat pe anul 2011 este constituţionalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 28 decembrie 2010 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
