Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.624 din 20 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 404^1 si ale art. 404^2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 8 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi ale art. 404^2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Eugenia Blaj în Dosarul nr. 33.752/299/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 894D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, precum şi nr. 627 din 28 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia civilã nr. 1.149R din 9 mai 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 33.752/299/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi ale art. 404^2 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de Eugenia Blaj într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile, cererea de chemare în judecatã având ca obiect o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considerã cã reglementãrile criticate sunt neconstituţionale, întrucât în faza executãrii silite se îngrãdeşte dreptul la apãrare creditorului, având în vedere cã desfiinţarea actelor de executare silitã nu este de naturã sã determine, în mod automat, restabilirea situaţiei anterioare, [cu atât mai mult cu cât restabilirea situaţiei anterioare nu presupune numai ca executarea silitã sã fie nelegalã] pentru aceasta fiind necesarã şi îndeplinirea condiţiei ca executarea silitã sã fie efectuatã fãrã un drept, respectiv fãrã un titlu executoriu.
De asemenea, se permite debitorului sã obţinã un titlu executoriu împotriva creditorului, fãrã a se recurge la competenţa de drept comun a instanţelor judecãtoreşti. În plus, se mai afirmã cã, pentru a se respecta principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil, este necesar ca restabilirea situaţiei anterioare sã se poatã dispune doar în cadrul unui proces separat, distinct.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, deoarece regulile de competenţã şi de procedurã sunt de competenţa legiuitorului, iar prin reglementarea întoarcerii executãrii silite în cadrul contestaţiei la executare nu se încalcã nicio regulã sau principiu cu caracter constituţional. Dimpotrivã, reglementarea este obiectiv justificatã, fiind firesc ca o executare silitã anulatã sã nu poatã produce niciun efect, nulitatea trebuind sã fie în mod obligatoriu însoţitã şi de înlãturarea consecinţelor produse de actul anulat.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 404^1 şi ale art. 404^2 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 404^1: "În toate cazurile în care se desfiinţeazã titlul executoriu sau însãşi executarea silitã, cel interesat are dreptul la întoarcerea executãrii, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.
Bunurile asupra cãrora s-a fãcut executarea se vor restitui celui îndreptãţit.
În cazul în care executarea silitã s-a fãcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executãrii se va face prin restituirea de cãtre creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizatã în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi gãseşte aplicare art. 449.";
- Art. 404^2: "În cazul în care instanţa judecãtoreascã a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotãrâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executãrii.
Dacã instanţa care a desfiinţat hotãrârea executatã a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat mãsura restabilirii situaţiei anterioare executãrii, aceastã mãsurã se va putea dispune de instanţa care rejudecã fondul.
Dacã nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executãrii în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptãţit o va putea cere instanţei judecãtoreşti competente potrivit legii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertãţi, art. 129 alin. (1) privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor legale atacate, prin raportare la critici similare, constatând cã sunt constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 719 din 31 mai 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, a reţinut cã dispoziţiile art. 404^1 din Codul de procedurã civilã se referã exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însãşi executarea silitã. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusã numai de instanţa judecãtoreascã, în urma examinãrii temeiniciei şi legalitãţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executãrii, de asemenea, numai instanţele judecãtoreşti sunt competente sã stabileascã dacã cel care o solicitã este sau nu îndreptãţit sã obţinã restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silitã. În aceastã privinţã, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã prevede cã «Bunurile asupra cãrora s-a fãcut executarea se vor restitui celui îndreptãţit». Creditorul are dreptul neîngrãdit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silitã a acestora, iar debitorul şi orice altã persoanã interesatã au dreptul sã conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silitã însãşi.
Pe de altã parte, Curtea a mai statuat cã procedura contestaţiei la executare asigurã garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor pãrţilor implicate în proces, prin însuşi faptul cã le oferã posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţãrii titlului executoriu sau a însãşi executãrii silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executãrii prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceastã decizie îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi ale art. 404^2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Eugenia Blaj în Dosarul nr. 33.752/299/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
