Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 974 din Codul civil, excepţie ridicatã de Constantin Vidu în Dosarul nr. 1.855.1/329/2007 al Judecãtoriei Turnu-Mãgurele.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.855.1/329/2007, Judecãtoria Turnu-Mãgurele a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 974 din Codul civil, excepţie ridicatã de Constantin Vidu cu ocazia soluţionãrii unei acţiuni având ca obiect partaj judiciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia considerã cã, prin reglementarea art. 974 din Codul civil, legiuitorul a îngrãdit dreptul persoanei la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, deoarece conferã oricãrei persoane interesate posibilitatea de a interveni în decizia personalã a unui erede în privinţa dreptului la moştenire. Astfel, dispare principiul disponibilitãţii, efectul imediat fiind, din prisma textului de lege criticat, transformarea dreptului la moştenire în "obligaţia la moştenire". Totodatã, aratã cã, prin reglementarea cuprinsã în art. 974 din Codul civil, legiuitorul a îngrãdit un drept fundamental, permiţând unui strãin de succesiune sã intervinã activ în opţiunea succesoralã chiar şi a unui erede debitor.
Judecãtoria Turnu-Mãgurele şi-a exprimat opinia, în sensul cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 974 din Codul civil, potrivit cãrora "Creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, afarã de acelea care îi sunt exclusiv personale."
Prevederile constituţionale pretins încãlcate de dispoziţiile art. 974 din Codul civil sunt cele ale art. 21 alin. (3) ce consacrã dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi ale art. 46 referitoare la dreptul la moştenire.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat a mai fost suspus controlului de constituţionalitate, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie, prilej cu care a statuat cã acesta este constituţional.
În acest sens, prin <>Decizia nr. 1.082 din 14 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, Curtea a constatat cã "dispoziţiile art. 974 din Codul civil reglementeazã un mijloc juridic procedural, şi anume acţiunea oblicã (denumitã în doctrinã şi indirectã sau subrogatorie) - acea acţiune în justiţie pe care creditorul o exercitã pentru valorificarea unui drept care aparţine debitorului sãu. Aşadar, aceste dispoziţii de lege nu contravin accesului liber la justiţie, ci, dimpotrivã, dau posibilitatea creditorilor sã exercite toate acţiunile debitorului lor, cu excepţia celor cu caracter exclusiv personal. Aceastã limitare este fireascã, având în vedere categoriile acţiunilor exclusiv personale, şi anume cele prin care se apãrã drepturi personale nepatrimoniale sau drepturi patrimoniale, dar a cãror exercitare implicã o apreciere subiectivã din partea titularului lor."
Referitor la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 46 din Constituţie, Curtea reţine cã acest drept nu este un drept exclusiv personal al moştenitorului, în temeiul acestui drept la moştenire, orice persoanã poate dobândi pe cale succesoralã, în condiţiile legii, orice bun, având dreptul de a-şi exprima opţiunea la acceptarea sau renunţarea la succesiune. Însã, nici renunţarea expresã sau tacitã la moştenire nu înlãturã dreptul creditorului de a urmãri partea ce i se cuvenea eredelui renunţãtor, în situaţia în care renunţarea s-a fãcut în paguba acestuia.
În acest sens, sunt şi dispoziţiile art. 699 din Codul civil, potrivit cãrora "Creditorii acelui ce renunţã în paguba lor pot sã ia autorizaţia justiţiei ca sã accepte succesiunea pentru debitoarele lor, în locul şi rândul sãu.
Într-acest caz renunţarea este anulatã numai în favorul creditorilor şi numai pânã la concurenţa creanţelor lor. Acceptarea nu se face în folosul eredelui care a renunţat.", acest text transpunând în concret, în materia succesiunilor, principiul general instituit prin art. 974 din Codul civil.
Ca atare, Curtea constatã cã norma legalã criticatã nu îngrãdeşte în niciun fel dreptul moştenitorului debitor de a accepta sau renunţa la moştenire.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 974 din Codul civil, excepţie ridicatã de Constantin Vidu în Dosarul nr. 1.855.1/329/2007 al Judecãtoriei Turnu-Mãgurele.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
