Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.607 din 9 decembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 teza intai din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 si ale art. 269 alin. 1 teza intai din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.607 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 teza intai din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 si ale art. 269 alin. 1 teza intai din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 1 februarie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 şi ale art. 269 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Virgil Pleşca în Dosarul nr. 23.183/245/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
    La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei mandatarul acestuia, Laurenţiu Pleşca, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre autorul excepţiei de neconstituţionalitate, de renunţare la judecarea acesteia.
    Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei solicitã repunerea pe rol a dosarului cauzei, în prezent suspendat.
    Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu se poate renunţa la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate odatã ce aceasta a fost invocatã şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea nr. 97 Rs din 29 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 23.183/245/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 şi ale art. 269 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Virgil Pleşca.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece, prin posibilitatea executãrii actelor notariale fãrã controlul instanţei, se încalcã separaţia puterilor în stat şi liberul acces la justiţie. În opinia autorului excepţiei, caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanţiilor ce caracterizeazã dreptul la un proces echitabil atât în faza judecãţii, cât şi a executãrii silite, cea mai importantã dintre aceste garanţii fiind "dreptul la un tribunal" în sensul art. 21 din Constituţie şi al art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Tribunalul Iaşi - Secţia civilã apreciazã cã excepţia invocatã este neîntemeiatã, arãtând cã prin reglementãrile criticate nu s-a adus atingere dreptului la un tribunal sau accesului liber la justiţie, ci s-a asigurat un climat de ordine, indispensabil exercitãrii în condiţii optime a drepturilor constituţionale.
    În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    În ceea ce priveşte obiectul excepţiei se constatã cã acesta îl constituie, cât priveşte normele din Codul de procedurã civilã criticate, numai dispoziţiile tezei întâi a art. 269 alin. 1. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale în materie, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 66 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, şi ale art. 269 alin. 1 teza întâi din Codul de procedurã civilã, având urmãtorul cuprins:
    - <>Art. 66 teza întâi din Legea nr. 36/1995: "Actul autentificat de notarul public care constatã o creanţã certã şi lichidã are putere de titlu executoriu la data exigibilitãţii acesteia.";
    - Art. 269 alin. 1 teza întâi din Codul de procedurã civilã: "Hotãrârile judecãtoreşti vor fi învestite cu formula executorie, dacã legea nu prevede altfel."
    În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apãrare.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã mai întâi cã nu poate fi primitã cererea de renunţare formulatã de autorul acesteia, având în vedere dispoziţiile <>art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã, legal sesizatã, procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului (...)". Excepţia de neconstituţionalitate este o excepţie de ordine publicã, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementãri legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţia asupra excepţiei este de interes general. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rãmâne la dispoziţia pãrţii care a invocat-o şi nu este susceptibilã de acoperire nici pe calea renunţãrii exprese la soluţionarea acesteia de cãtre partea care a ridicat-o.
    În ceea ce priveşte criticile formulate în susţinerea excepţiei, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, reţinând urmãtoarele: "Calificarea actelor notariale care constatã o creanţã certã, lichidã şi exigibilã ca fiind titluri executorii a fost determinatã de necesitatea valorificãrii cu celeritate a respectivei creanţe, fãrã a afecta în acest mod vreun drept fundamental al pãrţilor. O asemenea concluzie este impusã de împrejurarea cã autentificarea oricãrui înscris de cãtre notarul public dã expresie, într-o formã specificã, acordului de voinţã al pãrţilor, aşa cum rezultã din chiar încheierea de autentificare, care atestã prezenţa acestora în faţa notarului, identificarea lor, precum şi luarea consimţãmântului fiecãreia, dupã ce i s-a adus la cunoştinţã conţinutul înscrisului. În mãsura în care actul autentificat este pus în executare silitã, potrivit art. 399 alin. 1 şi 3 din Codul de procedurã civilã, acesta poate face obiectul unei contestaţii la executare, prilej cu care, dat fiind cã executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţã judecãtoreascã, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apãrãri de fond."
    Cele statuate de Curte prin decizia menţionatã sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
    Tot astfel, asupra dispoziţiilor art. 269 din Codul de procedurã civilã - raportate la principiul separaţiei puterilor în stat, Curtea s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 471 din 17 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 22 iunie 2007, respingând excepţia de neconstituţionalitate invocatã. De altfel, în prezenta cauzã, autorul excepţiei nu a formulat critici distincte cu privire la acest text de lege, invocarea sa fiind numai în scopul de a susţine raţionamentul pe care îşi fundamenteazã argumentarea cu privire la neconstituţionalitatea <>art. 66 teza întâi din Legea nr. 36/1995.

    Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, precum şi ale art. 269 alin. 1 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Virgil Pleşca în Dosarul nr. 23.183/245/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 decembrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Prim-magistrat-asistent,
                                 Marieta Safta

                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016