Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Iancu Itu în Dosarul nr. 1.235/220/2009 al Judecãtoriei Deta. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.235/220/2009, Judecãtoria Deta a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 239 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Iancu Itu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi ale art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la Interzicerea discriminãrii, deoarece, spre deosebire de un cetãţean obişnuit care poate fi victima unor acte de lovire sau alte violenţe, textul instituie un privilegiu pentru funcţionarul public, subiect pasiv al infracţiunii de ultraj.
Judecãtoria Deta opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 239 alin. 2 - Ultrajul din Codul penal, care au urmãtorul conţinut: "Lovirea sau orice acte de violenţã, sãvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicã exerciţiul autoritãţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi ale art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la Interzicerea discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat reglementeazã o variantã agravantã a ultrajului comis împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicã exerciţiul autoritãţii de stat şi care în momentul agresiunii se aflã în exerciţiul funcţiunii. Aceste dispoziţii nu sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), deoarece nu poate fi vorba despre o încãlcare a principiului egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice, de vreme ce legiuitorul a instituit agravanta ultrajului tocmai în considerarea unor situaţii juridice speciale în care se aflã subiectul pasiv al infracţiunii, respectiv funcţionar ce îndeplineşte o funcţie ce implicã exerciţiul autoritãţii de stat, autoritate care nu poate fi însã disociatã de persoana care o reprezintã. Aceasta nu are însã semnificaţia unui privilegiu şi nici a unei discriminãri, deoarece a distinge nu presupune per se a discrimina. Aşa fiind, tratamentul juridic diferit aplicat unor condiţii diferite este justificat tocmai de existenţa acestora din urmã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Iancu Itu în Dosarul nr. 1.235/220/2009 al Judecãtoriei Deta.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 decembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
