Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Leonora Criste în Dosarul nr. 326/833/2009 al Judecãtoriei Salonta. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa constantã a Curţii în aceastã materie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 9 iulie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 326/833/2009, Judecãtoria Salonta a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Leonora Criste. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul considerã cã textul de lege criticat aduce grave prejudicii liberului acces la justiţie, întrucât obligã pãrţile la plata unei taxe de timbru în cazul litigiilor al cãror obiect nu este evaluabil în bani. Judecãtoria Salonta apreciazã excepţia ca fiind neîntemeiatã. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut: "(1^1) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi cererilor privind declararea nulitãţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea pãrţilor în situaţia anterioarã este scutitã de taxã de timbru dacã este accesorie cererii privind declararea nulitãţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, în cazul drepturilor patrimoniale şi al actelor juridice patrimoniale, acţiunile în constatare sau cererile în anulare, rezoluţiune sau reziliere au caracterul unei acţiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificatã soluţia adoptatã de legiuitor în cuprinsul dispoziţiilor art. 2 alin. (1^1) din lege în materia timbrãrii unor astfel de acţiuni cu o taxã calculatã în funcţie de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil acţiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1). Aşa fiind, pentru acţiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacã se solicitã sau nu, distinct, repunerea pãrţilor în situaţia anterioarã, taxarea acţiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixã urmeazã a fi datoratã numai în cazul acţiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale. Referitor la critica potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea a reţinut, în bogata sa jurisprudenţã în aceastã materie (de exemplu, <>Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, sau <>Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005), cã accesul liber la justiţie nu înseamnã gratuitate. Nicio dispoziţie constituţionalã nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrãrii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a cãror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetãţenii sunt obligaţi sã contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. Atât obligaţia de platã a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplicã deopotrivã tuturor cetãţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi naturã, neexistând discriminãri sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Leonora Criste în Dosarul nr. 326/833/2009 al Judecãtoriei Salonta. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
