Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.581 din 13 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 277 si art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 904 din 20 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 şi art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Semtrust 2001" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 36.328/300/2010 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 91D/2011.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Theodor Rus, cu delegaţie depusã la dosar, lipsind partea Cristinel Prisãcaru, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului prezent, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 36.328/300/2010, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 şi art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Semtrust 2001" - S.R.L. din Bucureşti, petentã într-o cauzã penalã având ca obiect o plângere împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21, 24 şi art. 131 alin. (1), precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 teza întâi şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât nu rãspund exigenţelor sub aspectul coerenţei şi claritãţii, fiind incerte, eliptice, neclare şi greu accesibile. Astfel, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţioneazã plângerea în termen de 20 de zile, persoana vãtãmatã este ţinutã, sub sancţiunea decãderii, sã se adreseze instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de soluţionare a plângerii de cãtre procurorul ierarhic superior. Persoana vãtãmatã este astfel sancţionatã pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condiţiile în care textele de lege criticate nu prevãd nicio sancţiune pentru acesta din urmã.
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 277 şi art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, acestea din urmã fiind modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 277: "Procurorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi sã comunice de îndatã persoanei care a fãcut plângerea modul în care a fost rezolvatã.";
- Art. 278^1 alin. 2: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) care consacrã statul de drept, democratic şi social, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apãrare şi ale art. 131 privind rolul Ministerului Public, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 teza întâi şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, dreptul la un recurs efectiv.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 277 şi art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauzã şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 825 din 8 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, şi Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege atacate. Cu acele prilejuri Curtea a reţinut, pe de o parte, cã dispoziţiile de lege criticate reprezintã o concretizare a normelor constituţionale ce consacrã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectãrii exigenţei termenului rezonabil, impusã de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar pe de altã parte, cã acestea se aplicã fãrã privilegii ori discriminãri tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 16.
Referitor la încãlcarea art. 24 din Constituţie, Curtea constatã cã textele de lege atacate nu conţin niciun fel de reglementare care sã contravinã acestor norme care garanteazã dreptul la apãrare.
Eventualele abuzuri ale organelor de urmãrire penalã sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care face referire în motivare autorul excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu constituie motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.
În fine, nu poate fi reţinutã incidenţa în prezenta cauzã a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi art. 131 alin. (1) şi nici a prevederilor art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã conducã la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 şi art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Semtrust 2001" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 36.328/300/2010 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
