Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 1.564 din 7 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.564 din 7 decembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.564 din 7 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 2 februarie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Alexandru-Ioan Dumitriu în Dosarul nr. 11882./3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
    La apelul nominal, pentru autorul excepţiei rãspunde apãrãtorul ales George-Dominic Pop, iar pentru partea Antonio Vruşea se prezintã apãrãtorul ales Marian-Alexe Daşcov, cu împuterniciri avocaţiale la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza este în stare de judecatã.
    Apãrãtorul autorului excepţiei solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, susţinând cã <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 încalcã dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovãţie, întrucât aplicarea cauzei de reducere a pedepsei sau de nepedepsire este condiţionatã de acoperirea integralã a prejudiciului în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, deşi prejudiciul este incert înainte de pronunţarea unei hotãrâri definitive. Depune şi note scrise.
    Avocatul pãrţii prezente aratã cã subscrie la concluziile formulate de apãrãtorul autorului excepţiei.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 14 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 11882./3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
    Excepţia a fost ridicatã de Alexandru-Ioan Dumitriu cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale având ca obiect sãvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscalã.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie, precum şi prevederile art. 6 paragraful 2 şi paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind prezumţia de nevinovãţie şi dreptul acuzatului de a interoga martorii acuzãrii şi pe cei în apãrarea sa în aceleaşi condiţii, întrucât condiţioneazã aplicarea cauzei de reducere a pedepsei sau de nepedepsire de acoperirea integralã a prejudiciului, care, în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, nu are caracter cert. Autorul excepţiei considerã cã aceastã cauzã de reducere a pedepsei sau de nepedepsire ar trebui sã fie operabilã în tot cursul judecãţii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzei, inclusiv în cãile ordinare de atac.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu aduc nicio atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
    Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, având urmãtorul cuprins: "În cazul sãvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscalã prevãzute de prezenta lege, dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplicã o sancţiune administrativã, care se înregistreazã în cazierul judiciar."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 2 şi paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind prezumţia de nevinovãţie şi dreptul acuzatului de a interoga martorii acuzãrii şi pe cei în apãrarea sa în aceleaşi condiţii.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi cu motivãri similare. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Curtea, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005, a reţinut cã legiuitorul este liber sã aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmeazã sã stabileascã natura juridicã a faptei incriminate, cât şi condiţiile rãspunderii juridice pentru aceastã faptã. Faptul cã de reducerea limitelor pedepsei prevãzute de lege beneficiazã numai învinuitul ori inculpatul care acoperã integral prejudiciul cauzat, în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, nu are semnificaţia îngrãdirii liberului acces la justiţie. Cel în cauzã are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecãtoreşti în cazul în care considerã cã drepturile, libertãţile sau interesele sale legitime au fost încãlcate şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale prevãzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte latura civilã a cauzei, în deplinã concordanţã cu imperativele dreptului la un proces echitabil.
    Referitor la susţinerile autorului excepţiei privind încãlcarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, Curtea a reţinut cã acestea sunt neîntemeiate, deoarece, dacã este îndeplinitã condiţia prevãzutã de textul criticat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate, urmând ca instanţa de judecatã, în caz de condamnare, sã stabileascã pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate susţine cã inculpatul este obligat sã se declare vinovat, nesocotindu-se astfel prezumţia de nevinovãţie, şi sã accepte necondiţionat pretenţiile pãrţii civile.
    În acelaşi sens este şi <>Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Alexandru-Ioan Dumitriu în Dosarul nr. 11882./3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 decembrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Oana Cristina Puicã

                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016