Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.547 din 6 decembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.547 din 6 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 3 februarie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 11.339/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 212D/2011.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 126/2011.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 26 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 11.339/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Şerban Simedrea într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Consiliului Superior al Magistraturii de a se pronunţa asupra cererii de excludere din magistraturã a unui judecãtor, cerere formulatã de autorul excepţiei.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 - "cu precãdere art. II" - modificã art. 134 din Constituţie, potrivit cãruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţã judecãtoreascã, prin secţiile sale, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organicã. Or, Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii judecã doar 0,7% din sesizãri şi admite doar 0,4% din totalul plângerilor primite de Consiliu.
    Totodatã, susţine cã nu se poate modifica o lege organicã pe calea unei ordonanţe de urgenţã.
    De asemenea, aratã cã art. 46 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 modificã Legea fundamentalã, prevãzând cã împotriva soluţiei de clasare poate fi formulatã contestaţie, or, potrivit Constituţiei, se poate formula recurs împotriva hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii. În consecinţã, susţine cã sunt încãlcate şi prevederile art. 16 din Constituţie, deoarece pãrţile nu au acces la instanţa prevãzutã de Constituţie - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci numai magistraţii.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, deoarece stabilirea procedurii rãspunderii disciplinare a magistraţilor este atributul legiuitorului, iar posibilitatea oricãrei persoane interesate de a formula contestaţie împotriva soluţiei de clasare la secţia Consiliului Superior al Magistraturii este în concordanţã cu prevederile art. 134 alin. (2) din Constituţie şi nu încalcã egalitatea în drepturi sau liberul acces la justiţie.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 126/2011. Mai mult, ca o garanţie, legea prevede cã, în cazul în care comisia de disciplinã considerã cã exercitarea acţiunii disciplinare nu se justificã şi dispune clasarea, rezoluţia respectivã se comunicã persoanelor interesate, ce pot formula acţiune în contencios administrativ împotriva rezoluţiei de clasare.
    Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu îngrãdesc accesul liber la justiţie al persoanei judecate. Legea fundamentalã stabileşte în art. 134 alin. (2) cã, în materie disciplinarã, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţã de judecatã. Prin urmare, este atributul exclusiv al legiuitorului stabilirea regulilor în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi a procurorilor. Faptul cã dispoziţiile criticate se regãsesc într-o ordonanţã de urgenţã nu poate pune în discuţie problema constituţionalitãţii acestora, de vreme ce printr-o ordonanţã de urgenţã se poate reglementa în domeniul legii organice, potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie.
    În plus, în temeiul art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, competenţa stabilirii procedurii şi cãilor de atac în faţa instanţelor judecãtoreşti aparţine legiuitorului.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ordonanţã publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009 şi aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 36/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2011.
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 134 privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra dispoziţiilor de lege criticate s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 126 din 1 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 7 aprilie 2011, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
    Cu acel prilej, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009, Curtea a constatat cã şi acestea sunt neîntemeiate, deoarece, astfel cum este prevãzut în preambulul actului normativ criticat, acesta a fost adoptat avându-se în vedere "necesitatea asigurãrii independenţei inspectorilor judiciari şi a eficientizãrii activitãţii acestora, aspect semnalat în mod constant de Comisia Europeanã cu ocazia evaluãrii progreselor realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare", şi ţinându-se cont de faptul cã "recent Consiliul Superior al Magistraturii a întreprins un important proces de recrutare de inspectori pentru Inspecţia judiciarã, mãsurã care, însã, ar trebui dublatã, în mod necesar, şi de o îmbunãtãţire urgentã a cadrului legislativ în care Inspecţia judiciarã îşi va desfãşura activitatea, având ca bazã propunerile rezultate din experienţa aplicãrii în practicã a reglementãrilor în materie pânã în prezent". Totodatã, urgenţa reglementãrii a fost justificatã de "imperativul menţinerii, pe cât posibil, a unui grad înalt de ocupare a posturilor vacante de conducere, pe calea extraordinarã a delegãrii, pânã la ocuparea lor pe calea ordinarã a concursului pentru promovarea în funcţii de execuţie şi, respectiv, de conducere".
    Referitor la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), Curtea a statuat cã art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 nu afecteazã regimul Consiliului Superior al Magistraturii - instituţie fundamentalã a statului -, ci modificã dispoziţiile din Legea nr. 317/2004 referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Serviciului de inspecţie judiciarã pentru judecãtori şi, respectiv, Serviciului de inspecţie judiciarã pentru procurori, aşa cum s-a menţionat mai sus.
    De altfel, cu privire la sensul dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, Curtea Constituţionalã a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, cã "ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã «afecteazã», dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin".
    Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, parţial, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
    Totodatã, Curtea constatã cã reglementarea pe calea unei ordonanţe de urgenţã în domeniu nu este neconstituţionalã de vreme ce ordonanţa de urgenţã cuprinzând norme de natura legii organice se aprobã cu votul majoritãţii membrilor fiecãrei Camere prevãzute la art. 76 alin. (1), aşa cum este statuat în teza finalã a art. 115 alin. (5) din Legea fundamentalã. Interdicţia Guvernului de a reglementa în domeniul legii organice se referã doar la ordonanţele simple, iar nu la ordonanţele de urgenţã, astfel cum reiese din art. 115 alin. (1) din Constituţie.
    Cât priveşte critica referitoare la încãlcarea principiului egalitãţii prin faptul cã pãrţile nu au acces la instanţa prevãzutã de Constituţie - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci numai magistraţii, Curtea constatã cã şi aceasta este neîntemeiatã, deoarece, potrivit art. 134 alin. (2) din Legea fundamentalã, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţã de judecatã, prin secţiile sale, în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organicã, iar potrivit alin. (3) din acelaşi text constituţional, hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinarã pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, pãrţile - magistratul sancţionat disciplinar şi Consiliul Superior al Magistraturii - pot formula recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecãtori.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 11.339/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 decembrie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean

                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016